Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința nr. 339/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 339/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-02-2016 în dosarul nr. 339/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 339
Ședința publică din data de 05.02.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: I. M.
GREFIER: A. I. B.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de reclamantul P. I. împotriva pârâta C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect refuz acordare drepturi.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, dosarul se află la primul termen de judecată, termenul de înmânare al citației a fost scurtat la 1 zi, conform art. 159 NCPC, prin întâmpinare (filele 44-45) s-a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București - Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal, după care:
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Curții de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal invocată de pârâtă.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
1.Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 20.11.2015, reclamantul P. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. de P. a Municipiului București recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 cu acordarea drepturilor care i se cuvin.
În drept, sunt invocate prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 și art. 554/2004.
2. Poziția procesuală părții adverse
Prin întâmpinare (f. 44), pârâta C. de P. a Municipiului București a invocat excepția necompetenței materiale, iar pe fond respingerea cererii, ca neîntemeiată.
3. Aspecte procesuale
Cererea de chemare este scutită de taxa judiciară de timbru, conform prevederilor Legii nr. 189/2000 raportat la art. 29 alin. 1 lit. k din O.U.G. nr. 80/2013.
4. Asupra excepției necompetenței materiale
Potrivit art. 131 alin. 1 Cod de procedura civila, „la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu”.
Totodată, potrivit art. 224 Cod de procedura civila, „instanța este obligată, în orice proces, să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu”.
Conform art. 248 alin. 1 din același Cod, „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
În cazul de față, dispozițiile legii speciale prevăd expres condițiile în care actele administrative pot fi contestate. Potrivit art. 7 din Legea nr. 189 din 2 noiembrie 2000 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, împotriva hotărârii persoana interesată poate face contestație în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale si județene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contribuții, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la 1.000.000 de lei se soluționează in fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contribuții, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează in fond de secțiile de contencios administrativ si fiscal ale curților de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel”.
Având în vedere aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 129 alin. 2 pct. 2 potrivit cu care necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad, instanța apreciază întemeiată excepția invocată, urmând să o admită și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București - Secția a II-a C. administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale, invocată prin întâmpinare.
Declină competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul P. I., cu domiciliul în sector 6, București, .. 122, ., . împotriva pârâta C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în sector 3, București, .. 6 în favoarea Tribunalului București – Secția a II-a C. administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
I. M. A. I. B.
Red. M.I.
4 ex. /.>
| ← Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 132/2016. Curtea de... → |
|---|
