Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 8/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 1280/88/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE C. A. ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr.8
Ședința publică din data de 07 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Judecător C. R.
Grefier C. M.
S-a luat în examinare apelul în contencios administrativ și fiscal declarat de apelanta reclamantă U. A. TERITORIALĂ (UAT) ORAȘ S. – CONSILIUL LOCAL S., cu sediul în S., ..180, județ T., împotriva Sentinței civile nr.1851/16.10.2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți ., cu sediul în T., ..3, județ T. și . T., cu sediul în T., . C, . T., având ca obiect – litigiu privind achiziții publice.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 30.04.2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din cuprinsul prezentei hotărâri, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07.05.2015, dată la care a dispus:
CURTEA:
Asupra apelului contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul T. la data de 18.06.2014, sub nr._, reclamantele UAT ORAȘ S. – PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL S.- PRIN PRIMAR au solicitat în contradictoriu cu pârâtele S.C. D. S.A. T. și .. T.:
- desființarea contractului de lucrări nr.3952/26.11.2007 încheiat cu pârâta ., prin efectul pactului comisoriu stipulat la art.ll.3 din contract, dar și prin efectul dispozițiilor art.1020-1021 din Codul Civi1, respectiv art.1484 același cod;
- obligarea pârâtelor, în solidar, conform art.999-1003 Cod Civil, la plata sumei de 2 542 138,02 lei, din care 1 826 212,81 lei prejudiciu patrimonial și 715 925,21 lei daune aferente;
- obligarea piritei . plata sumei de 321 803,64 lei prejudiciu patrimonial și 6115,81 lei daune aferente;
- obligarea pârâtelor la plata dobânzilor legale raportate la sumele încasate necuvenit de către ., începând cu data încasării acestor sume și până la data plății lor către reclamantă;
- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii reclamanta a arătat că, la data de 26.11.2007, între UAT S. și pârâta ., a fot încheiat Contractul de Lucrări privind "CONSTRUIRE S. DE EPURARE APE UZATE MENAJERE-ORAS S., J. T.", pentru o perioadă de 12 luni, începând cu 26.11.2007, respectiv contractul de lucrări nr.3952/26.11.2007.
Pe parcursul derulării contractului au fost întârzieri în execuție, motiv pentru care prin act adițional repetat, părțile au prelungit durata contractului, succesiv în timp.
In urma unui control al Curții de Conturi au fost depistate o . nereguli ,după cum urmează:
- decontarea unor situații de lucrări întocmite de constructor în mod eronat,dar în favoarea acestuia;
- plăți nelegale pentru lucrări neconforme cu realitatea pe bază de documente avizate de dirigintele de șantier H. F.;
- plăți nelegale pentru lucrări neexecutate;
- plăți nelegale prin folosirea eronată a unităților de măsură,care au fost multiplicate procentual în mod artificial;
- plăți pentru bunuri care nu au fost achiziționate și,
- nereconstituirea garanției de bună execuție după deblocarea acesteia,în cuantum de 5 % din valoarea contractului,adică 241 353,20 lei cum este în actul de control,după data de 31.12.2012 când polița de garantare a sumei ce constituia garanția de bună execuție a expirat;
- plata păgubitoare pentru UATO S. a comisioanelor bancare aferente sumelor contractate cu BCR T. și neutilizate,ca urmare a întârzierilor repetate în execuție din partea . la achiziționarea de utilaje, astfel încât reclamanta nu a mai putut să utilizeze fondurile creditate cu BCR T..
A mai arătat reclamanta că, pe baza controlului Curții de Conturi, a procedat la evaluarea șl actualizarea prejudiciului cauzat de către pârâte, conform documentației aferente coroborată cu realitatea din teren, elaborând două referate sub nr.1815/02.04.2014 și nr.662/OB.05.2014(anexele III și IV), care cuprind in detaliu toate componentele prejudiciului, inclusiv, trei tabele de identificare a facturilor în litigiu, calculația și documentele justificative pentru fiecare situație în parte.
Valoarea totală a prejudiciului este de 2 863 941,66 lei, din care, 2 141 900,64 lei prejudiciu patrimonial și 722 041,02 daune aferente, numite impropriu de reclamantă "beneficiu nerealizat", sumele având la bază:plățile pentru lucrări neexecutate, utilaje lipsă ori neconforme, plata comisioanelor bancare de neutilizare, garanția de bună execuție nereconstituită(anexa III).
Potrivit art.11.1-11.4 din contractul încheiat cu pârâta, sancțiunile pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor de către executantul . în penalități, reziliere și plata de daune-interese. In cazul reclamantei sunt daune - interese compensatorii ce decurg din neexecutarea parțială a obligației asumate dar și din executarea necorespunzătoare a acestei obligații; Daunele – interese - moratorii sunt reprezentate de pagubele cauzate reclamantei prin simpla întârziere a executării obligației contractate, toate acestea urmând să fie concretizate într-o sumă de bani .
Potrivit prevederilor Codului Civil, sumele primite și nedatorate de către un debitor de rea-credință îl obligă să restituie toate acestea, plus dobânzile (art.994 Cod Civil).
Prin întâmpinare pârâta . T. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii ca urmare a neparcurgerii de către reclamantă a procedurii prealabile potrivit art.7 alin.6 din Legea nr.554/2004, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin întâmpinare pârâta S.C.D. SA T., a invocat excepția inadmisibilității acțiunii ca urmare a neparcurgerii de către reclamantă a procedurii prealabile, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin Sentința civilă nr.1851/16.10.2014, Tribunalul T. a respins acțiunea ca inadmisibilă, pentru lipsa plângerii prealabile, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.7 alin. (6) lit.c) din Legea nr.554/2004, “Plângerea prealabilă în cazul acțiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispozițiile Codului de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător. În acest caz, plângerea trebuie făcută în termenul de 6 luni prevăzut la alin. (7), care va începe să curgă de la data încălcării obligațiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de executarea contractului”
Potrivit art.7 alin. (5) din Legea nr.554/2004, “În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.”
Potrivit art.193 alin.( 1) C.proc.civ., „Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.”
Din redactarea textului reține instanța de fond a rezulta că formularea plângerii prealabile constituie o condiție specială, obligatorie, de exercitare a acțiunii, din conținutul dispozițiilor art.7 alin. (5) din Legea nr.554/2001, că nu este obligatore plângerea prealabilă în două situații, în cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau în cazul celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4. Neîndeplinirea acestei proceduri afectează însuși dreptul la acțiune.
În situația în care persoana ce se pretinde vătămată nu parcurge procedura prealabilă, sancțiunea este aceea a respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
In cauză, reține instanța de fond că, reclamanta a susținut că nu era necesară procedura plângerii prealabile sau că dimpotrivă această procedură a fost parcursă în ce o privește pe pârâta S.C.D. SA T. invocând în acest sens procesul verbal de conciliere din data de 14.03.2014 (fila 100 din dosar vol.II).
Verificând conținutul procesului verbal de conciliere din data de 14.03.2014 încheiat între reclamantă și S.C.D. SA, raportat la prevederile art.7 alin.(6) lit.c din Legea nr.554/2004 și la obiectul cererii de chemare în judecată, a reținut instanța de fond că s-a luat în discuție notificarea nr.996/26.02.2014 comunicată prin executor judecătoresc pârâtei S.C.D. SA T. (fila 98-99 dosar vol.II) potrivit căreia se punea în discuție validitatea contractului de lucrări „stație epurare ape uzate menajere S.” și reconstituirea garanției de bună execuție, prin urmare alte aspecte decât obiectul cererii de chemare în judecată.
Relativ la pârâta ., de asemenea, reclamanta a susținut că aceasta a participat alături de pârâta S.C.D. SA T. la mai multe convocări, fără a aduce însă dovezi în acest sens.
În raport de probatoriile aflate la dosar, s-a constatat că reclamanta nu a îndeplinit această cerință obligatorie, nefiind depuse dovezi cu privire la efectuarea procedurii prealabile, în condițiile și termenele reglementate de textele de lege mai sus arătate, adresându-se direct instanței de judecată cu solicitare de desființare a contractului de lucrări nr.3952/26.11.2007, de obligare a pârâtelor în solidar la plata sumei de 2.542.138,02 lei, din care 1 826 212,81 lei prejudiciu patrimonial și 715 925,21 lei daune aferente; obligarea piritei . plata sumei de 321 803,64 lei prejudiciu patrimonial și 6115,81 lei daune aferente; obligarea pârâtelor la plata dobânzilor legale raportate la sumele încasate necuvenit de către ., începând cu data încasării acestor sume și până la data plății lor către reclamantă, invocând ca temei al răspunderii pârâtei S.C.D. SA T. contractul încheiat cu aceasta.
Așa fiind, instanța de fond a admis excepția lipsei plângerii prealabile și a respins acțiunea ca inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta U. A. TERITORIALĂ (UAT) ORAȘ S. – CONSILIUL LOCAL S., calificat apel prin Încheierea de ședință din data de 12.03.2015, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu indicarea temeiului de drept prevăzut de art. 488 alin.2 și alin.3 NCPC cu următoarea motivație :
Prin sentința apelata instanța a reținut ca " formularea plângerii prealabile constituie o condiție speciala, obligatorie de exercitare a acțiunii potrivit art.7 din Legea nr. 554/2001, astfel ca potrivit art.7 alin.6 lit.c din Legea 554/2004, plângerea prealabila are semnificația concilierii, caz în care plângerea urmează sa fie făcuta în termenul prevăzut de alin.7 din același articol. Din redactarea art.7 al Legii 554/2004 ar rezulta ca plângerea prealabila constituie o condiție specială de exercitare a acțiunii și că în cauză aceasta condiție nu a fost îndeplinită, chiar dacă între părți s-a înregistrat o corespondență succesivă în timp, din conținutul corespondentei rezultând alte aspecte decât obiectul cererii de chemare în judecată.
Analizând conținutul considerentelor sentinței constată apelanta reclamantă că deși aceasta reține că a fost luată în discuție de către părți la una din întâlnirile de conciliere, notificarea nr.996/26.02.2014 comunicată prin B. D. D. și existentă la filele 98-99 din dosar volum II, omite să treacă în revista conținutul notificării și face referire doar la procesul verbal din 14.03.2014 care constituia finalul demersurilor succesive în timp și era de fapt o ultima încercare de rezolvare a problematicii care mai rămăsese de discutat tocmai pentru a se putea ajunge la finalizarea obiectivului de investiții contractat.
Că între părți a existat o corespondență consistentă rezultă din notificarea sus menționată la care se adaugă un număr de alte șapte notificări înregistrate sub nr. 6073/24.09.2013, 6136/26.09.2013, 5495/28.08.2013, 6109/25.09.2013, 3589/10.06.2013, 3889/26.08.2013, 7895/11.12.2013, comisii de inventariere, rapoarte de expertiză și rapoarte întocmite de . exact pe problematica litigioasă intervenită pe parcursul derulării contractului de achiziție publică, toate acestea aflându-se ca anexe la dosarul cauzei, depuse odată cu introducerea acțiunii dar și ulterior prin promovarea caii de atac a recursului.
Instanța supremă a decis că în acord cu scopul urmărit de legiuitor, procedura prealabilă se consideră a fi îndeplinita în sensul art.7 alin.6 din lege în situația în care se face dovada că anterior introducerii cererii de chemare în judecată, a existat o corespondență între părți, prin care reclamantul a încercat o soluționare amiabilă a litigiului, comunicând părții adverse pretențiile sale bănești și temeiul acestora( citată în E. A.- Dreptul contenciosului administrativ - Ed. Univ. Juridic 2008 pag.203)
Din conținutul notificării nr.2014 transmisă prin B. D. D., apelanta a somat pe D. SA să ia act de faptul că este îndeplinit pactul comisoriu de gradul IV stipulat în art. ll alin.3 din contractul 3952/2007, în sensul că executantul în mod culpabil și repetat și-a încălcat obligațiile contractuale, motiv pentru care s-a solicitat recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat pentru lucrări neefectuate, a beneficiului nerealizat astfel cum fuseseră detaliate succesiv în timp prin notificări repetate în intervalul 24.09._13 și respectiv în intervalul de la data notificării prin B. D. D. în cursul anului 2014 până la data introducerii acțiunii la instanța de fond, între data notificării prin B. D. D. și data introducerii acțiunii existând un termen mai scurt de 6 luni de zile, deci acțiunea a fost introdusă în interiorul termenului de 6 luni prevăzut de Legea nr. 554/2004 art.7 din lege.
În același context arătă notificatei că la data de 10.03.2014 a fost convocată comisia de recepție parțială, solicitându-i prezentarea următoarelor documente:
- documentele de inventariere a stadiului fizic si valoric al obiectului de investiții; situații de lucrări si cărțile tehnice ale utilajelor; documentația tehnica de execuție ( parte scrisă și parte desenată) a obiectului. În urma acestei invitații de conciliere, părțile au încheiat la data de 14.03.2014 procesul verbal de conciliere prin care s-a convenit ca toate punctele în dispută să fie rezolvată până la 21.03.2014;
Apelanta a transmis intimatei D. SA notificări repetate în vederea prelungirii poliței de asigurare, reconstituirii garanției de bună execuție în sumă de 292.512,43 lei (notificare nr. 3889/26.08.2013/plații comisionului de neutilizare în valoare de 21.054,41 lei; notificare nr. 3173/11.12.2009) și a comisionului de neutilizare în suma de 19.656,31 lei către BCR T. (notificare nr.3174/11.12.2009) și mai ales notificări privind plata unor sume încasate necuvenit de . lucrări și materiale ce nu au fost executate, respectiv achiziționate (nr. 6073/24.09.2013 si 6136/26._)
Instanța de fond, în mod greșit susține că în speță, nu s-a realizat procedura prealabilă prevăzuta în art.7 din Legea nr.554/2004 aplicând sancțiunea respingerii ca inadmisibilă a acțiunii, în condițiile în care, așa cum a relevat, intimata D. SA T. a fost notificată în vederea concilierii pretențiilor care fac obiectul judecații, și în mod repetat conform anexelor atașate în recurs (anexele 1- 6/7 inclusiv).
Pe de alta parte, este important de relevat că art. 7 al.6 lit."c" din Legea nr.554/2004 prevede că plângerea prealabilă în cazul acțiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, ori textul care reglementează procedura concilierii în cazul litigiilor comerciale respectiv art. 720 C.pr.civ. a fost abrogat, prin urmare în practica judiciară s-a decis ca plângerea prealabilă în cazul contractelor administrative nu reprezintă o condiție de admisibilitate a acțiunii, câtă vreme textul art.720 indice 1 C.pr.civ care reglementează această procedură prealabilă a fost abrogate.
Este de observat că o parte din notificările apelantei au fost făcute invocându-se prevederile art. 1552 Cod Civil. În acest sens, în literatură s-a apreciat că: "aceste prevederi legale sunt aplicabile și contractelor administrative, caz în care autoritatea contractantă va comunica particularului contractant decizia sa de desființare unilaterală contractului iar dacă acesta va considera, decizia nelegală, o va putea ataca în contencios administrativ" (Trailescu A./A.-Legea contenciosului administrativ, Ediția 2/2014 Ed. C. H. B.).
În concluzie, așa cum susține autorul citat, notificarea de desființare unilaterală a contractului, precedată de alte numeroase notificări conform anexelor, constituie echivalentul procedurii prealabile din noul cod de procedură civilă, adaptată situației speciale în care partea vătămată este însăși autoritatea publică contractantă, toate aceste notificări succesive îndeplinind condiția de admisibilitate a acțiunii, numai dacă se apreciază ca și în acest caz, parcurgerea unei proceduri prealabile ar trebui să fie îndeplinită.
O situație specială este reglementată prin art. 28(3) din Legea nr. 554/2004 unde se arată că: " acțiunile introduse de persoane de drept public și orice autoritate publică, în apărarea unui interes public ...nu mai pot fi, retrase..”
Apreciază apelanta reclamantă că acest text reglementează un alt gen de acțiuni plasate în sfera contenciosului obiectiv, cum este cazul acțiunii de față, unde procedura prealabilă comporta un regim mult mai facil ori cum susțin autorii citați, inclusiv I. Riciu în Monografie - Ed. Hamangiu 2012, nu mai este necesară .
Astfel, UAT S. a formulat acțiune pentru apărarea unui interes public, derivat dintr-o lucrare publică de interes major, finanțată, în parte, din fonduri speciale de mediu conform contractului nr. 156/N/23.08.2007 încheiat cu Administrația fondului pentru mediu, anexa 6, valoarea finanțării fiind de 3.192.344,64 lei.
Apreciază astfel apelanta reclamantă încă o dată, ca Tribunalul T. a încălcat un principiu fundamental atunci când a respins acțiunea ca inadmisibilă ignorând principiul priorității interesului public într-o procedură în care legea impunea o abatere clară de la principiul disponibilității în sensul conservării sub orice forma a acestor acțiuni ce au la bază apărarea unor interese publice majore.
Mai mult din economia OUG nr. 34/2006 nu rezultă, ca o condiție de admisibilitate acțiunii introductive, efectuarea procedurii prealabile astfel cum este reglementată de art.7, din Legea nr. 554/2004 cu referire la art.193 din N.C. Pr. Civ.
Pe cale de consecință în mod greșit a fost respinsă acțiunea la instanța de fond, făcându-se o incompletă și greșită interpretare a probelor, a legii de procedură, se impune așadar anularea sentinței și pentru neobservarea regimului juridic legal al decăderilor revăzute de legea de procedură, cu privire la apărările formulate de intimatele pârâte, pe de excepție, prin întâmpinare, astfel cum sunt reglementate de art.7(l)(6) din Legea nr. 54/2004, art.l93(l)-205 din N.C. Pr. Civ. și art.286 din OUG nr. 34/2006.
Totodată prima instanța nu a dat curs procedurilor legale prevăzute de OUG nr.34/2006 în ceea ce privește desfășurarea procesului la instanța de contencios administrativ, conform reglementarii derogatorii de la dreptul comun și a indicat greșit în dispozitivul sentinței calea de atac și termenul în care urma să fie exercitată, prejudiciind astfel interesele legitime ale reclamantei, în special la termenele procedurale cu trimitere specială la calea de atac prevăzuta de art. 287 16 și la neîndeplinirea obligațiilor legale ale judecătorului de fond prevăzută în art.22(2) și 22(4) din N.C.pr.Civ.c u consecința creării unor confuzii și erori totale în procesul civil astfel desfășurat în mod sumar și superficial în fata primei instanțe.
Prin întâmpinare, intimata pârâtă ., a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil iar intimata pârâtă . T., a solicitat respingerea căii de atac, ca tardiv formulată.
Prin răspunsul la întâmpinare apelanta reclamantă U. A. TERITORIALĂ (UAT) ORAȘ S. – CONSILIUL LOCAL S. a solicitat respingerea apărărilor intimatelor pârâte cu consecința admiterii recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin Încheierea de ședință din data de 12.03.2015, Curtea de Apel constanța a calificat calea de atac dedusă judecății ca fiind apel, în baza dispozițiilor art.28716 din OG nr.34/2006, pentru ca la termenul de judecată din data de 30.04.2015 să fi pus în discuție excepția tardivității promovării căii de atac invocată pe calea întâmpinării și fondul cauzei.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate și a probatoriului administrat, Curtea admite excepția tardivității promovării căii de atac, respingând ca tardiv apelul, pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art.28716 din OG nr.34/2006: „Hotărârea pronunțată în prima instanță poate fi atacată numai cu apel, în termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se judecă de curtea de apel”.
În atare situație, cum termenul stabilit prin textul legal sus menționat, se calculează potrivit dispozițiilor procedurale cuprinse în art.181 alin.1 C.pr.civ, iar în, aliniatul 2 al aceluiași articol, legiuitorul a stipulat că: „Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează”, Curtea apreciază, asupra nerespectării de apelantă a termenului înlăuntrul căruia putea promova calea de atac.
Așa fiind, și având în vedere dispozițiile art.185 alin.1 din C.pr.civ potrivit cărora: „Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate”, Curtea reține că, în speță, hotărârea instanței de fond a fost comunicată apelantei reclamante la data de 13.11.2014, conform dovezii de comunicare aflată la fila 139 din dosarul Tribunalului T. vol.II, astfel că, în raport de data comunicării hotărârii, termenul pentru promovarea apelului prevăzut de dispozițiile legale menționate, calculat potrivit art.181 C.pr.civ, se împlinea la data de 18.11.2014.
Cum, apelanta reclamantă a depus apelul la arhiva Tribunalului T. la data de 26.11.2014 (conform datei de primire aflat la fila 4 din dosar apel), și cum, termenul de 5 zile a fost cu mult depășit, Curtea apreciază că, acesta a fost încălcat chiar dacă era imperativ și chiar dacă, părțile aveau obligația să-l respecte.
Având în vedere calificarea căii de atac pe de o parte și termenul în care se poate exercita calea de atac, pe de altă parte, constată Curtea că apelul a fost promovat cu depășirea termenului de 5 zile prevăzut de lege, motiv pentru care a admis excepția tardivității promovării căii de atac.
În condițiile în care termenul legal prevăzut de dispozițiile mai sus citate, a fost depășit, iar apelanta nu a produs dovezi din care să rezulte că ar fi fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa să declare apelul în termenul legal, Curtea consideră că apelanta reclamanta este decăzută din dreptul de a mai formula prezenta cale de atac, astfel încât, va admite excepția invocată, iar apelul va fi respins ca tardiv formulat.
Apărarea apelantei potrivit căreia excepția urmează a fi respinsă urmare a aplicării dispozițiilor art.457 alin.3 C.pr.civ, este nefondată deoarece textul de lege reglementează situația respingerii căii de atac ca inadmisibilă, caz în care de la momentul comunicării soluției de inadmisibilitate începe a curge termenul pentru exercitarea căii de atac.
Sancțiunea decăderii din dreptul de a mai exercita calea de atac și respingerea apelului ca tardiv formulat, nu reprezintă aceeași situație cu soluția inadmisibilității, fapt pentru care dispozițiile legale invocate nu devin incidente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității promovării căii de atac.
Respinge ca tardiv formulat apelulîn contencios administrativ șifiscal declarat de apelanta reclamantă U. A. TERITORIALĂ (UAT) ORAȘ S. – CONSILIUL LOCAL S., cu sediul în S., ..180, județ T., împotriva Sentinței civile nr.1851/16.10.2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți ., cu sediul în T., ..3, județ T. și . T., cu sediul în T., . C, ., județ T..
Definitivă
Pronunțată în ședința publică azi 07 Mai 2015.
Președinte, A. P. | Judecător, C. R. | |
Grefier, C. M. |
Jud.fond.
Tehnored. Gref.C.M.
08 Mai 2015
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 382/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 371/2015.... → |
|---|
