Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 371/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 371/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 494/88/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 371/CA
Ședința publică din data de 26 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. P.
Judecător A. P.
Judecător C. R.
Grefier C. M.
S-a luat în examinare recursul contencios administrativ și fiscal promovat de recurenta reclamantă D. VETUȚA cu domiciliul în Tulcea, ., nr. 12, J. Tulcea împotriva Sentinței civile nr.1410/21.10.2014 pronunțată de Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatele pârâte A.N.A.F. - D.G.R.F.P G. - A.J.F.P. TULCEA - AFP pentru CONTRIBUABILI MIJLOCII, cu sediul în Tulcea, . BIS, J. Tulcea, și A. TULCEA cu sediul în Tulcea, . BIS, J. Tulcea, având ca obiect contestație act administrativ fiscal .
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pentru recurenta reclamantă D. VETUȚA, av.I. T., conform împuternicirii avocațiale nr.10/24.03.2015 depusă la fila 26 dosar, lipsind intimatele pârâte.
Prezenta acțiune este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 153 și următoarele NCPC.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, măsurile privitoare la modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual, faptul că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.223 alin.3 NCPC.
Av.I. T. pentru recurenta reclamantă D. VETUȚA învederează instanței că nu mai are alte probe de administrat sau cereri de formulat, nici excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată, solicitând acordarea cuvântului pentru dezbateri:
Curtea, față de susținerile reprezentantului recurentei reclamantă că nu mai are alte probe de administrat sau cereri de formulat, nici excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru dezbateri .
Av.I. T. pentru recurenta reclamantă D. VETUȚA solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii instanței de fond și rejudecând să se dispună admiterea cererii reclamantei astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, apreciind că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material .
Curtea, constatând încheiate dezbaterile conform dispozițiilor art.394 NCPC, rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art.223 NCPC.
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea-Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr._ /27 februarie 2014, reclamanta D. Vetuța a chemat în judecată pe pârâții A.N.A.F.-D.G.R.F.P. G.-A.J.F.P. Tulcea - AFP pentru Contribuabili Mijlocii solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea în totalitate a actului administrativ emis de președintele A., respectiv a Ordinului nr.1180 din data de 01.08.2013 prin care reclamanta a fost eliberata din funcția publică de conducere de sef administrație în cadrul DGFP Tulcea-AFP pentru contribuabili mijlocii, și numirea sa în funcția publică de conducere de șef administrație adjunct în cadrul AJFP Tulcea-structura colectare contribuabili mijlocii în temeiul art.100 alin.1 lit.c începând cu data de 01.08.2013 și acordarea drepturilor salariate de la aceeași dată și până la data emiterii de către A. a ordinului de numire în funcția publică de conducere de șef administrație adjunct in cadrul Administrației județene a finanțelor publice Tulcea-structura colectare contribuabili mijlocii, drepturi salariale indexate cu indicele de inflație, pentru motivele expuse în acțiune.
Prin Sentința civilă nr.1410/21.10.2014 Tribunalului Tulcea a respins ca nefondată cererea, pentru considerentele expuse în cuprinsul acelei hotărâri.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta D. VETUȚA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu indicarea temeiului de drept prevăzut de art. 488 alin.1 pct.6 și pct.8 NCPC și Legea nr. 554/2004.
În susținerea motivelor de recurs se indică faptul că hotărârea primei instanțe nu a clarificat aspectul reducerii sau nu a postului ocupat de recurentă până la reorganizare, sau dacă acesta a fost modificat sub aspectul denumiri și atribuțiilor, situație în care urma să fie reținute dispozițiile art.97 și 99 sau art.100 din Legea 188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici, invocat.
Cum instanța s-a limitat doar la enumerarea textelor de lege arătate în ordinul de eliberare din funcție și a celor din Legea 188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici fără a arăta și motivele de fapt, apreciază recurenta că reținerea referitoare la legalitatea Ordinului nr.1190/02.08.2013 nu este motivată astfel cum dispune art.425, aliniat (1) litera "b" din Codul de procedura civilă.
Instanța nu a reținut susținerile reclamantei privind greșita aplicare a dispozițiilor Legii nr.188/1999 odată cu emiterea Ordinului nr.1180/01.08.2013.
Emitentul actului a luat la cunoștință de dispozițiile Ordonanței de Urgență nr.74/2013 privind unele masuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității A. și de cele ale Hotărârii de Guvern nr. 520/2013 ca normă de aplicare, emițând Ordinului nr.1104/2013 privind aprobarea structurii organizatorice a Direcțiilor Regionale ale Finanțelor Publice și Ordinul nr.875 din 30.04.2014 de aprobare a Regulamentului de organizare și funcționare al Direcțiilor Generale Regionale ale Finanțelor Publice.
În aceste condiții numirea funcționarilor publici în funcțiile rezultate după reorganizare, sau eliberarea din funcție, trebuia să se subscrie situațiilor prevăzute de Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și anume art.100, aliniat (1) sau art. 99 aliniat (1) litera "b", cu aplicarea aliniatului (5) sau aliniatului (6) după caz.
Pentru emiterea Ordinelor de numirea în funcțiile de conducere, conform competentei ce o are, Președintele A. urma să verifice atribuțiile compartimentelor din vechea structură organizatorică și noua structură, precum și sarcinilor de serviciu ce au fost și urmau a fi îndeplinite și să aplice corect dispozițiile Legii 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici, numind direct prin actul administrativ acei funcționari publici ale căror posturi nu-și modificau atribuțiile cu mai mult de 50%.
Se observă că vechea structura a AFP pentru contribuabili mijlocii, își schimba doar denumirea, urmând ca șeful administrației adjunct-colectare contribuabili mijlocii după reorganizare, să execute atribuțiile noii structuri în acord cu dispozițiile Ordinului nr. 875 din 30.04.2014, identice cu cele prevăzute în Ordinul nr. 3831/2011.
În vederea îndeplinirii atribuțiilor, a fost întocmită fișa postului înregistrată sub nr.192 și aprobată de vicepreședintele A.N.A.F situație de care emitentul Ordinului nr.1180/2013 avea sau trebuia să aibă știință până la data emiterii in ziua de 01.08.2013 încălcând în mod flagrant dispozițiile Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, emitentul actului administrativ atacat în instanța de contencios, deși a observat sau trebuia să observe că atribuțiile noii funcției publice de șef administrație adjunct-colectare contribuabili mijlocii, prevăzute în Fișa postului nr.192 nu se modificau față de vechea fișă a funcție de șef "Administrație contribuabili mijlocii" ci se preluau în totalitate, mai puțin cele prevăzute la punctele 16; 20; 24; 34; 46; 47; 53 și 54, fără drept a aplicat dispozițiile art. 99 din Legea 188/1999 eliberând-o din funcție, în frauda dreptului prevăzut de art.100 aliniat (1) litera "c" din legea mai sus citată.
Lecturând atribuțiile de Serviciu prevăzute în "fișa postului" nr.519 corespunzătoare funcției vechi de șef "Administrația Finanțelor Publice pentru contribuabili mijlocii" și atribuțiile fișei postului nr.192 corespunzătoare noii funcții de șef administrație adjunct-colectare contribuabili mijlocii, se observă că în ambele fișe atribuțiile sunt identice, mai puțin un număr de 8 (opt) atribuții care nu mai au corespondent pentru noua funcție.
Structura condusă de șeful "administrație adjunct-colectare contribuabili mijlocii" este unica "succesoare" a structurii "Administrația finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii" întrucât între acestea nu există nici o diferență asupra competențelor afară de schimbarea denumirii.
Pe cale de consecință funcția de șef Administrație contribuabili mijlocii din vechea organizare a A.N.A.F., și-a schimbat numai denumirea în "șeful administrație adjunct-colectare contribuabili mijlocii", atribuțiile rămânând aceleași, drept pentru care recurenta reclamantă trebuia să fie numită direct în funcția redefinită conform dispozițiilor art.100 aliniat (1) litera "c" din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și nu eliberată din funcție pe dispozițiile art. 99 din legea mai sus citată.
Cu privire reținerea instanței că a solicitat numirea pe o funcție de șef Birou, considerentele în care s-a făcut o astfel de cerere au fost acelea că prin refuzul de a se emite Ordinul de numire în baza dispozițiilor art. 100 aliniat (1) litera "c", recurenta reclamantă urma să suporte consecințele prevăzute în Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici cu privire la eliberarea din funcție, situație în care erau aplicabile dispozițiile art. 103 aliniat (3) și anume de a intra în șomaj.
Astfel, recurenta nu putea să opteze prin cerere pentru numirea în funcția de șef administrație adjunct-colectare contribuabili mijlocii întrucât în această situație cererea reprezenta o recunoaștere a faptului că noua funcție nu este una și aceiași cu vechea funcție. Dacă ar fi făcut o asemenea cerere, emitentul Ordinului nr.1180/2013 putea să invoce existența mai multor cereri pentru aceiași funcție urmând să aplice dispozițiile de departajare prevăzute de lege în care rezultatul era previzibil pentru mine.
Recurenta reclamantă se afla în drept să primească Ordinul de numire în funcția de Sef administrație adjunct - colectare contribuabili mijlocii (fără nici o formalitate), ca urmare a aplicării de drept a dispozițiilor art.100 aliniat (1) litera "c" din Legea 188/1999 așa cum s-a făcut cu celalalt personal aflat pe funcții identice.
În concluzie, Sentința civila nr.1910/2014 cuprinde motivele contradictorii fiind dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.
Prin întâmpinare, intimata pârâtă A.N.A.F. - D.G.R.F.P G. - A.J.F.P. Tulcea a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe din perspectiva criticilor formulate, Curtea consideră recursul nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente,
Prin Ordinul Președintelui A. nr.1180 din 01 august 2013, comunicat reclamantei la data de 02.08.2013, se aduce la cunoștință acesteia faptul că este eliberată din funcția publică de conducere de șef administrație la Administrația Finațelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii din cadrul Direcției generale a Finanțelor Publice a Județului Tulcea la data expirării termenului de preaviz. Totodată, recurentei reclamante i s-a acordat un preaviz de 30 zile calendaristice de la data comunicării ordinului.
Decizia atacată a fost emisă în temeiul dispozițiilor OUG nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității A., precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ale ordinului nr.1104/2013 al Președintelui A. privind aprobarea structurii organizatorice a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice.
Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 1104/2013 chiar dacă nu a fost publicat în M. Of. al României nu poate fi lipsit de efecte juridice dând astfel un caracterul nelegal întregii proceduri de eliberare din funcție, respectiv caracterul nelegal al tuturor actelor emise în această procedură.
Caracterizarea unui act administrativ ca individual sau normativ se face în raport de conținutul acestuia și efectele produse în ordinea juridică.
Actul administrativ normativ este acel act administrativ prin care se formează reguli de drept generale și impersonale, se stabilesc situații juridice cu același caracter, aplicabile unui număr nedeterminat de subiecte de drept.
Actul administrativ normativ, din punct de vedere material, al cuprinsului său, se aseamănă cu legile, pentru că edictează reguli, norme, dispoziții generale și obligatorii pentru un număr nelimitat de subiecte.
Actul administrativ individual este un act administrativ concret, care privește un subiect de drept.
În speță, Ordinul nr.1104/2013 privind structura organizatorică și statele de funcții ale A. este un act administrativ individual, deoarece se referă la structura și competențele acestei instituții și prin el nu se instituie norme juridice care să reglementate situații juridice cu caracter de generalitate, impersonale.
În fapt, prin Ordinul nr.1104/2013 al Președintelui A.N.A.F. s-a aprobat structura organizatorică a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice.
Din cele arătate anterior, rezultă fără putință de tăgadă că Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr.1104/2013 nu poate reprezenta un act cu caracter normativ, întrucât acesta nu prevede reglementări de principiu și nu are o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produce efecte erga omnes, ci se adresează unui număr restrâns și bine definit de subiecte de drept, respectiv funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul A..
Actul sus menționat se încadrează, deci, în categoria actelor administrative individuale.
Ordinul ce stă la baza deciziei atacate este un act administrativ care produce efecte numai în raport cu persoanele care au făcut parte din cadrul structurii A., respectiv ale căror funcții au fost supuse reorganizării prin reducerea numărului de posturi, ca atare el se adresează unui număr determinat de subiecte de drept, neputându-se reține aplicabilitatea erga omnes a acestuia,
rolul său fiind acela de a organiza în temeiul H.G. nr. 520/2013 structura concretă a A..
În aceste condiții, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, cerința publicării fiind prevăzută de lege în raport de un act administrativ cu caracter normativ, iar nu individual, cum este cazul ordinului invocat în speță.
Devin astfel aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, potrivit cărora: „(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în M. Of. al României: b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.", precum și dispozițiile art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, potrivit cărora: „Nu sunt supuse regimului de publicare în M. Of. al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum și cele cu caracter individual”.
Astfel, prin preavizul comunicat la data de 02 august 2013, recurentei reclamante i s-a adus la cunoștință, în esență, că funcția publică de conducere în care era numită a fost supusă reorganizării, că i se acordă un preaviz de 30 de zile calendaristice începând cu data comunicării respectivului preaviz, potrivit prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 188/1999 rep. și că, putea opta pentru numirea în una din funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul instituției prin publicarea acesteia pe site-ul A. și al Ministerului Finanțelor Publice, potrivit noii Structuri organizatorice aprobată prin Ordinul nr.1104/2013 al președintelui A.N.A.F., conform art. 99 alin. (5) și alin. (7) din Legea nr. 188/1999.
Mai mult decât atât, recurenta reclamantă prin cererea depusă la data de 14.08.2013 și înregistrată la AJFP Tulcea-Registratura Generală sub nr._/14.08.2013 (fila 74 dosar fond) a optat pentru ocuparea unei funcții publice vacante de conducere corespunzătoare din cadrul A., potrivit noii structuri organizatorice aprobată prin Ordinul nr.1104/2013, respectiv aceea de șef birou al Biroului de programare și analiză din cadrul AJFP Tulcea-D. G..
Art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, rep., cu modificările și completările ulterioare, prevede:
Persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:
b) autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public;
Dispozițiile art. 99 alin. (5) din același act normativ reglementează faptul că, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), în perioada de preaviz, dacă în cadrul
autorității sau instituției publice există funcții publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligația de a le pune la dispoziția funcționarilor publici.
Potrivit dispozițiilor art. 100 alin. (1) și (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în situația reorganizării și în cazul în care există mai mulți funcționari publici care optează pentru aceeași funcție publică, se organizează examen de către autoritatea publică.
În prezenta cauză, prin preaviz i s-a comunicat recurentei reclamante faptul că funcția publică în care era numită a fost supusă reorganizării, că i se acordă un preaviz de 30 de zile calendaristice, începând cu data comunicării respectivului preaviz, potrivit prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 188/1999 rep, cu modificările și completările ulterioare, și că putea opta pentru numirea în una din funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul A., potrivit noii structuri organizatorice aprobată prin Ordinul nr. 1104/2013 al președintelui A.N.A.F., conform art. 99 alin. (5) și alin. (7) din Legea nr. 188/1999.
Reclamantă nu consideră restructurată activitatea A. din perspectiva faptului că atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului nr.519 corespunzătoare funcției vechi de șef al AFP pentru contribuabili mijlocii, pe care aceasta a deținut-o, și atribuțiile fișei postului nr.192 corespunzătoare noii funcții de șef administrație adjunct-colectare contribuabili mijlocii sunt identice, mai puțin un număr de 8 atribuții care nu se mei regăsesc în noua funcție.
Așadar, pe de o parte, recurenta reclamantă câtă vreme nu a atacat în fața instanței de contencios administrativ actele normative care au dus la reorganizarea activității A., respectiv OUG nr.74/2013 și Ordinul nr.1104/2013, acestea devin obligatorii, iar pe de altă parte, reorganizarea se impune deoarece însăși recurenta reclamantă recunoaște că în atribuțiile noii funcții nu se mai regăsesc un număr de 8 atribuții din cele ale vechii funcții.
Din cele prezentate mai sus, Curtea consideră recursul nefondat, urmând ca în baza art.496 C.pr.civ, să fie respins, cu consecința menținerii sentinței primei instanțe ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul contencios administrativ și fiscal promovat de recurenta reclamantă D. VETUȚA cu domiciliul în Tulcea, ., nr. 12, J. Tulcea împotriva Sentinței civile nr.1410/21.10.2014 pronunțată de Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă A.N.A.F. - D.G.R.F.P G. - A.J.F.P. TULCEA - AFP pentru CONTRIBUABILI MIJLOCII, cu sediul în Tulcea, . BIS, J. Tulcea, și A. TULCEA cu sediul în Tulcea, . BIS, J. Tulcea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 26 Martie 2015.
Președinte, G. P. | Judecător, A. P. | Judecător, C. R. |
Grefier, C. M. |
Jud.fond.S.G.
Red.dec.Jud.C.R./16.06.2015
Tehnored. Gref.C.M.
| ← Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 8/2015. Curtea... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 686/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
