Anulare act administrativ. Sentința nr. 2/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 7287/101/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 422/2013
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Ș. B.
Judecător C. I.
Judecător L. M. D.
Grefier M. P.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea recursului privind pe reclamant P. G. împotriva sentinței numărul 2309 din 11 mai 2012, pronunțată de Tribunalul M.,în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți PREȘEDINTELE C. JUDEȚEAN M. și C. JUDEȚEAN M., având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant P. G. lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că recurentul reclamant P. G. a depus răspuns la întâmpinarea C. Jud. M. și Președintelui Jud. M. la care a anexat un set de înscrisuri, respectiv: o cerere prin care a invocat excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 174/2009 a Președintelui C. Județean M. precum și o cerere de suspendare a prezentei cauzei potrivit art. 244 alin. 1 Cod. proc. civ, până la soluționarea dosarului civil nr._ aflat pe rolul Tribunalului Argeș, cu termen la 14 mai 2013, după care:
Instanța a acordat cuvântul asupra sesizării cu privire la excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 174/2009 a Președintelui C. Județean M. precum și asupra cererii de suspendare a prezentei cauzei potrivit art. 244 alin. 1 Cod. proc. civ, până la soluționarea dosarului civil nr._ aflat pe rolul Tribunalului Argeș.
Reclamantul a solicitat admiterea acestora.
Instanța respinge cererea de sesizare cu privire la excepția de nelegalitate a Dispoziției 174/2009 ridicată în recurs întrucât această excepție a făcut obiectul judecății instanței de fond, iar recurentul a formulat critici de recurs și cu privire la această excepție.
De asemenea, instanța respinge și cererea privind suspendarea cauzei în baza art. 244 alin. 1 C.p.civ. până la soluționarea dosarului civil nr._ aflat pe rolul Tribunalului Argeș, întrucât dezlegarea pricinii de față nu atârnă în nici un fel de dezlegarea ce se va da în acea cauză, aflată pe rolul Tribunalului Argeș.
Apoi, constatând că nu mai sunt alte cereri, instanța acordă cuvântul atât asupra excepțiilor tardivității și nulității întâmpinării, invocate prin răspunsul la întâmpinare, cât și asupra recursului.
Recurentul-reclamant a solicitat admiterea celor 2 excepții, precum și a recursului, în raport de criticile arătate în cererea de recurs, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față ;
Prin acțiunea înregistrata sub nr._ la instanță, reclamantul P. G.
a chemat in judecata pârâții C. Județean M., Președintele C. Județean M. pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea dispoziției nr. 99/13.04.2009 a Președintelui C. Județean M. precum și suspendarea executării aceluiași act administrativ pana la soluționarea cauzei.
Totodată, a solicitat obligarea pârâților la plata tuturor drepturilor salariale si a altor drepturi ce i se cuvin actualizate la zi începând cu 13.04.2009 pana la data punerii in executare precum si obligarea la plata sumei de 50.000 lei daune morale si patrimoniale.
In baza disp. art. 4 din legea nr. 554/2004 ,reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a referatului nr. 3164/09.04.2009 întocmit de C. I..
Prin sentința nr. 2309 din 11 mai 2012, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._, s-au respins excepțiile de nelegalitate cu privire la referatul nr. 3164/09.04.2009 întocmit de Direcția Juridică, administrație publică locală, Direcția Resurse Umane din cadrul C. Județean M., dispoziția nr. 174/14.08.2009 a Președintelui C. Județean M..
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul P. G., cu domiciliul procesual ales în mun. Drobeta Turnu Severin, ., județul M. în contradictoriu cu pârâții Președintele C. Județean M., C. Județean M., cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, ., județul M..
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 99/2009 a Președintelui C. Județean M. s-a dispus suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale reclamantului P. iulian G. –consilier juridic clasa I ,grad superior ,treapta 3, cu pârâtul C. Județean M. ca urmare validării mandatului de consilier local in C. Local al . alegerilor locale din anul 2008, pe perioada 2008-2012 .
Din preambulul actului administrativ contestat rezulta ca la baza acestuia a stat referatul de specialitate comun nr. 3164/09.04.2009 al Direcției Resurse Umane si Direcția juridice ,administrație publica locala din care rezulta ca se impunea suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale reclamantului ca urmare a alegerii sale in funcția de consilier local si validarea in aceasta calitate de către C. Local al .> Totodată,la baza emiterii dispoziției nr. 99/2009 a Președintelui C. Județean M. au stat disp. art. 97 alin. 2 lit. b din legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităților publice ,a funcțiilor publice si in mediul de afaceri ,prevenirea si sancționarea corupției ,art. 94 alin. 1 lit. a din legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici .
Din referatul de specialitate comun nr. 3164/09.04.2009 întocmit de Direcția Resurse Umane si Direcția juridica ,administrație publica locala privind propunerea de suspendare de drept a raporturilor de serviciu ale funcționarului public P. I. G. cu C. Județean M. rezulta ca pârâtul a fost sesizat de Primăria .-a fost comunicat actul de constatare nr. 103/1.1/16.12.2008 al Agenției Naționale de Integritate prin care s-a stabilit starea de incompatibilitate a reclamantului de la data de 23.06.2008 .S-a mai reținut ca reclamantul a contestat actul de constatare nr. 103/1.1/16.12.2008 al Agenției Naționale de Integritate la Curtea de Apel C. fiind înregistrat dosarul nr._ si ca,in condițiile art. 47 alin. 3 din legea nr. 144/2007 privind înființarea ,organizarea si funcționarea Agenției Naționale de Integritate ,actul de constatare al stării de incompatibilitate ,rămas definitiv ,constituie temei pentru eliberarea din funcție .
De asemenea,referatul susmenționat a făcut referiri la art. 94 alin. 1 lit. a din legea nr. 188/1999 potrivit cărora „Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci când funcționarul public este numit sau ales . demnitate publica ”,prevederi similare existând si in art. 97 alin. 2 lit. b din legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităților publice ,a funcțiilor publice si in mediul de afaceri ,prevenirea si sancționarea corupției respectiv „Raportul de serviciu al funcționarului public se suspenda pana la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publica ,in cazul in care funcționarul public a fost ales sau numit ”.
In același referat s-a reținut ca reclamantul cunoștea prevederile legale ,respectiv art. 97 alin. 2 deoarece a formulat doua cereri de suspendare a raporturilor de serviciu când a participat la alegerile locale si parlamentare din anul 2008 si ca in raport de toate actele normative invocate ,raportul de serviciu al reclamantului trebuie suspendat pe perioada mandatului C. Local al . fost validat sau pana la soluționarea irevocabila a dosarului nr._ când,daca se va respinge contestația,reclamantul urmează a fi eliberat din funcție .
Prin actul de constatare nr.103/I.I./16.12.2008 emis de Agenția Naționala de Integritate s-a constatat ca ,in condițiile art. 88 alin. 1 lit. c din Titlul IV al Cărții I din legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităților publice,a funcțiilor publice si in mediul de afaceri ,prevenirea si sancționarea corupției ,reclamantul P. G. se afla in stare de incompatibilitate de la 23.08.2008 având in vedere funcția de consilier local in cadrul C. Local al . de consilier județean deținuta in cadrul C. Județean M.,acest act de constatare fiind comunicat C. Local al . rândul sau a încunoștințat C. Județean M. .(f. 30-32)
Referatul nr. 3164/09.04.2009 al Direcției Juridice,Administrație Publica Locala și Direcției Resurse Umane din cadrul C. Județean M. a fost semnat de cei doi directori executivi ,respectiv C. I. si I. I. .
Reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a dispoziției nr. 174/14.08.2009 a Președintelui C. Județean M. privind încetarea de drept a raporturilor de serviciu ale lui I. I. începând cu data de 01.09.2009 motivând ca dispoziția este ilegala deoarece beneficiarul actului administrativ a îndeplinit condițiile legale de pensionare cu mulți ani in urma si nu in data de 14.08.2009 ,acest aspect fiind reținut si de secretarul județului ,deci la data semnării referatului nr. 3164/09.04.2009 ,acesta nu mai trebuia sa fie angajatul C. Județean M. .
Excepția de nelegalitate a dispoziției nr. 174/14.08.2009 a Președintelui C. Județean M. urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente .
Potrivit disp. art. 4 din legea nr. 554/2004 ,legalitatea unui act administrativ unilateral ,cu caracter individual ,indiferent de data emiterii acestuia ,poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces ,pe cale de excepție ,din oficiu sau la cererea părții interesate,cu condiția ca de actul administrativ să depindă soluționarea litigiului pe fond .
Prin această dispoziție, Președintele C. Județean M. a dispus încetarea raporturilor de serviciu ale lui I. I. –director executiv al Direcției Resurse Umane cu C. Județean M. începând cu 01.09.2009,în vederea pensionării ,la baza acesteia stând referatul Direcției Resurse Umane nr. 6576/2009 prin care s-a propus încetarea raporturilor de serviciu pentru mai mulți funcționari publici din cadrul aparatului de specialitate al C. Județean M. ,art. 97 lit. a,98 alin. 1 lit. d din legea nr. 188/1999 ,art. 40 lit. a,41 din legea nr. 19/2000 dar și împuternicirile date prin art. 102 alin. 3 ,art. 103,104 alin. 1 lit. a,alin. 2 lit. b,art. 106 din legea nr. 215/2001 .
Este adevărat că ,în conformitate cu disp. art. 98 lit. d din Statutul Funcționarilor Public ,în vigoare la data analizării excepției de nelegalitate, raportul de serviciu existent încetează de drept de la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare însă trebuie remarcat că această dispoziție este un act administrativ pe care nu se întemeiază pretențiile reclamantului întrucât după cum se va arata ulterior referatul nr. 3164/09.04.2009 al Direcției Juridice,Administrație Publica Locala și Direcției Resurse Umane din cadrul C. Județean M. nu este un act administrativ ci are caracterul unui act juridic preparator .
Astfel fiind,se va respinge excepția de nelegalitate a dispoziției nr. 174/14.08.2009 a Președintelui C. Județean M. .
Potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ,actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice,fiind asimilate actelor administrative si contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica ,executarea lucrărilor de interes public ,prestarea serviciilor publice ,achizițiile publice,prin legi speciale putând fi prevăzute si alte categorii de contracte administrative supuse competentei instanțelor de contencios administrativ .
Pe de alta parte,in concepția legiuitorului ,un act administrativ jurisdicțional este cel emis de o autoritate administrativa investita,prin lege organica ,cu atribuții de jurisdicție administrativa speciala.(art. 2 lit .d din legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ )
Conform art. 2 lit. e din legea nr. 554/2004, jurisdicția administrativa speciala este activitatea înfăptuita de o autoritate administrativa care,are ,conform legii organice speciale in materie ,competenta de soluționare a unui conflict privind un act administrativ ,după o procedura bazata pe principiile contradictorialității ,asigurării dreptului la apărare si independentei activității administrativ-jurisdicționale .
Prin raportare la aceste dispoziții legale,se retine ca actul administrativ jurisdicțional trebuie sa îndeplinească mai multe condiții pentru a fi calificat ca atare ,respectiv sa fie un act juridic (sa confere drepturi si obligații subiectelor de drept intre care se stabilește raportul juridic),sa fie emis de o autoritate administrativa cu atribuții jurisdicționale ,sa fie emis ca urmare a rezolvării unui conflict juridic născut intre doua sau mai multe persoane juridice sau fizice,intre persoane private si autorități publice ,procedura de rezolvare a conflictului sa întrunească in mod cumulativ doua condiții,respectiv contradictorialitatea si asigurarea dreptului la apărare .
Prin prisma acestor prevederi legale ,instanța constata ca referatul nr. 3164/09.04.2009 al Direcției Juridice,Administrație Publica Locala și Direcției Resurse Umane din cadrul C. Județean M. face parte din categoria actelor materiale preparatorii ,nu este un act de autoritate si care nu poate fi supus controlului de legalitate in contenciosul administrativ,acesta fiind un act care a stat la baza emiterii dispoziției nr. 99/2009 prin care s-a dispus suspendarea raportului de serviciu al reclamantului cu C. Județean M. .
Așadar, referatul nr. 3164/09.04.2009 al Direcției Juridice,Administrație Publica Locala și Direcției Resurse Umane din cadrul C. Județean M. nu îndeplinește elementele constitutive ale unui act administrativ unilateral cu caracter individual sau act administrativ jurisdicțional iar excepția de nelegalitate cu privire la acesta va fi ,de asemenea,respinsa .
Referitor la fondul cauzei,instanța retine ca potrivit art. 94 alin. 1 lit. a din legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici „Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci când funcționarul public este numit sau ales . demnitate publica sau de autoritate publica ,pentru perioada respectiva ...” .O asemenea prevedere este si in art. 97 alin. 2 lit. b din legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităților publice,a funcțiilor publice si in mediul de afaceri ,prevenirea si sancționarea corupției potrivit căreia „Raportul de serviciu al funcționarului public se suspenda pana la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publica ,in cazul in care funcționarul public a fost ales sau numit ”.
Atâta vreme cat din actele dosarului rezulta ,fără dubiu, ca reclamantului i-a fost validat mandatul de consilier local in C. Local al . alegerilor locale din anul 2008, pe perioada 2008-2012,in mod legal ,in aplicarea prevederilor legale susmenționate ,prin dispoziția nr. 99/2009 a Președintelui C. Județean M. s-a dispus suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale reclamantului P. iulian G.,pârâtul realizând o transpunere fidela a reglementarilor susmenționate .
Pe de alta parte, se constata din extrasele de pe portalul instanțelor de judecata ca actul de constatare nr. 103/I.I/2008 prin care A.N.I a constatat starea de incompatibilitate a reclamantului, începând cu data de 23.06.2008, avându-se în vedere calitatea acestuia de consilier local în cadrul C. Local Podeni și funcția de consilier juridic deținută de acesta în cadrul C. Județean M.,a rămas definitiv prin respingerea contestației conform sentinței 216/04.06.2009 a Curtii de Apel C. pronunțata in dosarul nr._ ,irevocabila prin decizia nr. 1166/02.03.2012 a Înaltei Curți de Casație si Justiție .
In esența ,in raport de dispozițiile legale enunțate, instanțele de judecata au apreciat că în ceea ce-l privește pe reclamant există stare de incompatibilitate, întrucât nu poate avea în același timp și calitatea de funcționar public, dar și funcția de consilier local, care potrivit art. 4 din Legea 393/2004 în asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, alesul local îndeplinește o funcție de autoritate publică, indiferent de autoritatea publica cu care acesta este in raporturi de serviciu, respectiv consiliul local, al consiliul județean ori prefectura din județul respectiv.
Se mai retine ca prin decizia nr. 1484/10.11.2011 a Curții Constituționale a fost respinsa ca neîntemeiata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sancționarea corupției, excepție ridicata de reclamantul I. G. P. in Dosarul nr._ al Înaltei Curți de Casație si Justiție - Secția de contencios administrativ si fiscal.
Având in vedere cele expuse,se apreciază ca toate motivele invocate in cele doua cereri de chemare in judecata conexate cu privire la anularea si constatarea nulității dispoziției nr. 99/2009 a Președintelui C. Județean M. precum si cele pentru plata tuturor drepturilor salariale si a altor drepturi ce i se cuvin actualizate la zi începând cu 13.04.2009 pana la data punerii in executare precum si obligarea la plata sumei de 50.000 lei daune morale si patrimoniale sunt neîntemeiate ,urmând ca acțiunile sa fie respinse .
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul P. G. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a susținut că sentința instanței de fond este lipsita de temei legal si a fost data cu încălcarea si aplicarea greșita a legii motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 cod proc. civ.
Instanța de fond a fost lipsita de rol activ, nu s-a pronunțat in nici un fel asupra cererii sale de probatoriu, nu i-a administrat probele solicitate in cauza. A susținut că, instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare si la un proces echitabil încălcând astfel si art. 24 din Constituția României si art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, pentru ca i-a respins acțiunea pentru toate capetele de cerere încălcându-i astfel liberul acces la justiție si la un proces echitabil .Nu a intrat in cercetarea fondului acestei cauze si nu a administrat probe pentru a putea sa-i admită toate capetele de cerere .
Deși prin acțiunea sa a solicitat printr-un capăt de cerere si suspendarea dispoziției nr. 99 din 13.04.2009 a Președintelui C. Județean M. instanța de fond nu s-a pronunțat in nici un fel asupra acestei cereri prin dispozitiv .Instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii sale de suspendare a dispoziției nr. 99/13.04.2009 a Președintelui C. Județean M. prin încheierea din 26.02.2010 încheiere care nu i-a fost comunicata așa cum in mod greșit si eronat se menționează in aceasta încheiere fila nr. 228 dosar fond pentru ca daca i-ar fi fost comunicată o ataca cu recurs in 5 zile de la comunicare nefiindu-i comunicata niciodată nu a putut sa o atace in termen legal si astfel i s-a încălcat dreptul la apărare si la un proces echitabil .
Nepronunțându-se prin dispozitiv asupra tuturor capetelor de cerere instanța de fond nu a intrat in cercetarea fondului acestei cauze .Minuta instanței de fond întocmita la fila nr. 319 dosar fond este diferita si incompletă fata de dispozitivul sentinței civile pronunțata in cauza motiv de casare cu trimitere pentru rejudecare a acestei cauze.
Minuta trebuie sa fie identica cu dispozitivul sentinței .
Instanța de fond in mod greșit si eronat nu a admis cererea de suspendare a dispoziției nr. 99/13.04.2009 a Președintelui C. Județean M. pentru ca erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 si 15 din legea nr. 554/2004 din moment ce reclamantul a fost lipsit de drepturile salariale timp de aproape un an de zile timp in care familia sa avea rate si datorii de 1.686,15 lei lunar .
Mai mult decât atât actul de constatare al ANI nr. 103/1.1/16.12.2008 nu are si nu avea nici o legătura cu cauza de fata cu atât mai mult cu cat reclamantul îl atacase in instanța competenta si a adus la cunoștința paratului prin cererea nr. 2298 din 13.03.2009 .Parații au emis dispoziția nr. 99 din 13.04.2009 in mod abuziv si ilegal împotriva sa pentru ca ANI nu le-a comunicat oficial actul de constatare nr. 103/1.1/16.12.2008 referitor la persoana sa.Actul de constatare al ANI nr. 103/1.1/16.12.2008 a fost comunicat oficial C. Local Podeni si reclamantului si nu C. Județean M..
Instanța de fond in mod greșit si eronat a suspendat acest dosar pana la soluționarea dosarului civil caf,nr._ al Curții de Apel C. dosar in care reclamantul a atacat actul de constatare al ANI.
Potrivit legii de organizare si funcționare a Agenției Naționale de Integritate nr. 144/2007 așa cum a fost modificata si completata orice măsura împotriva unei persoane care se constata ca a încălcat vreo lege se ia după ce hotărârea prin care a fost atacat actul de constatate al ANI in instanța a rămas irevocabila .Deci parații nu puteau sa ia nici o măsura împotriva sa,pana când hotărârea prin care a atacat actul de constatare al ANI in instanța a rămas irevocabila adică pana la data de 02.03.2012 ,abia atunci s-ar fi putut lua vreo măsura împotriva sa si nu in data de 13.04.2009 .
Un alt motiv de casare a acestei sentințe este faptul ca pentru termenul de judecata din data de 20.04.2012 reclamantul nu a fost citat legal,pe procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare de la fila nr. 305 dosar fond nu este semnătura sa .Nefiind citat legal la termenul de judecata din data de 20.04.2012 el nu a fost citat legal nici pentru termenul de judecata din data de 04.05.2012 când cauza a rămas in pronunțare ,un alt motiv de casare cu trimitere pentru rejudecare a acestei cauze.
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției tardivității depunerii întâmpinării paraților invocata de reclamant la instanța de fond prin răspunsul la întâmpinare filele nr. 43,44 si 45 dosar fond.
Sentința instanței de fond este netemeinica si nelegala si pentru ca nu cuprinde motivele pe care se sprijină si cuprinde motive contradictorii si străine de natura pricinii ,motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 cod proc. civ.
Instanța de fond interpretează in mod greșit si eronat dispozițiile art. 88 alin .l litera c din legea nr. 161 /2003 in sensul ca funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibila cu calitatea de funcționar sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului județean respectiv ori al prefecturii din județul respectiv. Intre calitatea sa de funcționar public in C. Județean M. si consilier local in cadrul C. Local Podeni nu exista incompatibilitate pentru ca cele doua calități nu sunt in cadrul aceluiași consiliu ci consilii diferite .Mai mult decât atât așa după cum a procedat si ANI când a comunicat actul de constatare nr. 103/1.1/16.12.2008 in cazul in care ar fi existat o încălcare a legii din partea sa înceta ultima calitate adică cea de consilier local in care era de un an de zile la data la care hotărârea prin care reclamantul a atacat actul ANI in instanța devenea irevocabila adică 02.03.2012 si nicidecum calitatea sa de funcționar public in care era angajat de 13 ani de zile si pentru care primea un salariu .
Un alt motiv de nelegalitate si de casare a acestei sentințe este faptul ca articolele din legea ANI nr. 144/2007 in baza căruia a fost efectuat actul de constatare nr. 103/1.1/16.12.2008 împotriva sa au fost declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale nr. 415/2010 .Deci legea nr. 144/2007 fiind declarata neconstituțională ,actul de constatare al ANI împotriva sa nr. 103/1.1/16.12.2008 este nelegal si tot nelegala este si dispoziția nr. 99/13.04.2009 a Președintelui C. Județean M. data in baza acestui act de constatare .
Referatul nr. 3164 din 09.04.2009 ce a stat la baza emiterii acestei dispoziții nr. 99/2009 al paraților este ilegal pentru ca a fost întocmit de persoane care nu aveau competenta legala sa întocmească acest referat respectiv C. I. si I. I. .I. I. trebuia pensionat cu câțiva ani in urma iar concursul prin care C. I. a promovat examenul de director al direcției juridice era anulat de instanța de judecata prin hotărâre judecătoreasca încă din data de 02.10.2008 in urma unei acțiuni promovata de reclamant potrivit dosarului civil nr._ al Tribunalului M. .
Deși a fost administrata proba cu o expertiza contabila necontestata de nici una părți
instanța de fond nici nu amintește de aceasta expertiza contabila pe care trebuia sa o omologheze .
Potrivit legislației in vigoare abia după ce actul ANI a rămas definitiv respectiv 02.03.2012 C. Local Podeni putea lua act de aceasta situație si printr-o hotărâre de consiliu local se dispunea încetarea mandatului său de consilier local aceasta era procedura legala ce trebuia urmata in acesta cauza si nu suspendarea sa abuziva si ilegala din funcția publica pe care a obținut-o prin concurs si in care era numit de 13 ani de zile de consilier juridic in C. Județean M..
Sentința instanței de fond este netemeinica si nelegală si pentru ca instanța interpretând greșit actul dedus judecații a schimbat natura si înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acesteia motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 cod proc. civ.
Instanța de fond a fost investita cu mai multe capete de cerere dar s-a pronunțat numai parțial asupra acestora .Instanța de fond nu a solicitat paraților sa depună la dosar toata documentația care a stat la baza emiterii dispoziției nr. 99/13.04.2009 utila soluționării legale si temeinice a acestei cauze .Instanța de fond a judecat cauza doar după documentele depuse la dosar fără a administra sau solicita alte probe in plus care o ajutau sa dea o alta soluție respectiv admiterea tuturor capetelor de cerere solicitate de reclamant prin acțiune . Deși a depus practica judiciara cu un caz similar cu cazul său, cazul colegei consilier juridic A. N., instanța de fond in mod greșit si eronat nu a ținut cont de aceste documente.
Din aceste motive legale si temeinice, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea in totalitate a sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe de fond, ocazie cu care sa îi fie cercetate toate capetele de cerere care fac obiectul acestei cauze ,ocazie cu care sa-i fie administrate probele solicitate.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 299-316 cod proc. civ.
A solicitat obligarea intimaților si la cheltuielile de judecata ocazionate cu acest proces.
La data de 12 noiembrie 2012, intimații pârâți PREȘEDINTELE C. JUDEȚEAN M. și C. JUDEȚEAN M. au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului.
La data de 04.12.2012, recurentul reclamant a depus răspuns la întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității și excepția nulității întâmpinării depuse de intimați.
La aceeași dată, s-au depus și 2 două cereri, prin care recurentul-reclamant a solicitat sesizarea instanței cu privire la excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 174/2009 a Președintelui C. Județean M., precum și suspendarea prezentei cauzei potrivit art. 244 alin. 1 Cod. proc. civ, până la soluționarea dosarului civil nr._ aflat pe rolul Tribunalului Argeș.
Pentru motivele arătate în practica, instanța a respins cererea de sesizare cu privire la excepția de nelegalitate a Dispoziției 174/2009, precum și cererea privind suspendarea cauzei în baza art. 244 alin. 1 C.p.civ. până la soluționarea dosarului civil nr._ aflat pe rolul Tribunalului Argeș.
Examinând cu prioritate excepțiile tardivității depunerii și nulității întâmpinării, formulate de recurent prin răspunsul la întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege are ca sancțiune doar decăderea părții din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Intimații nici prin întâmpinarea depusă, dar nici în fața instanței, nu au propus probe în apărare și astfel se constată că nu există o vătămare produsă recurentului reclamant prin nedepunerea în termen a întâmpinării.
Referitor la aspectul că, așa cum reiese din comunicatul din data de 09.05.2012 (fila 38 recurs), s-a constatat de către Agenția Națională de Integritate că Președintele C. Județean M., D. I. A., a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă și că, astfel, întâmpinarea semnată de acesta este nulă, instanța constată că acesta este nerelevant, atâta timp cât numitul D. I. A. ocupă încă această funcție, mandatul său de ales local, nefiind suspendat sau încetat.
Ca urmare, instanța va respinge cele 2 excepții invocate.
Analizând criticile de recurs în raport cu dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată următoarele:
Cu privire la critica, că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la probele solicitate de reclamant prin acțiune, se constată că este neîntemeiată.
Recurentul susține că a înțeles să-și dovedească acțiunea prin proba cu acte, martori și expertiză, însă Curtea constată că reclamantul a solicitat instanței prin cererea de probatorii separată din data de 13.11.2009 (fila 13) doar proba cu înscrisuri (ulterior și cu expertiză), deci a renunțat implicit la celelalte probe indicate în acțiune, astfel că este culpa reclamantului sub aspectul nepropunerii probelor cu respectarea condiției indicării faptului de dovedit pentru a permite cercetarea utilității, pertinenței și concludenței probelor, iar prin încheierea din data de 04.12.2009, instanța s-a pronunțat asupra acestor probe, contrar celor susținute de recurent, luându-se astfel act că s-a depus întreaga documentație, care a stat la baza emiterii dispoziției contestate, cu nr. 99/2009 și efectuându-se adresă către pârât pentru a se comunica dacă reclamantul a fost convocat în scris sau verbal pentru a discuta presupusa stare de incompatibilitate înainte de întocmirea referatului nr. 3164/09.04.2009 și a dispoziției nr. 99/2009 și dacă avea competența legală de a lua măsurile împotriva reclamantului în calitate de consilier local, respingându-se celelalte solicitări.
Instanța de fond a verificat utilitatea și concludența probelor și a arătat în cuprinsul încheierii de ședință motivele pentru care a încuviințat sau a respins probele solicitate de reclamant.
Este de principiu că admiterea sau respingerea probelor este lăsată la aprecierea instanței care este însă obligată să motiveze măsura luată. Instanța de fond era îndreptățită să respingă unele probe care nu erau relevante în raport de obiectul cauzei.
Dovezile se pot încuviința numai dacă instanța socotește că ele pot să aducă dezlegarea pricinii, ceea ce înseamnă că probele solicitate trebuie să fie pertinente și concludente cauzei.
În ceea ce privește competența recunoscută instanței de a hotărî asupra admisibilității unei probe, în funcție de pertinența și concludența sa, aceasta este un corolar firesc și necesar al învestirii sale cu soluționarea cauzei pe care este ținută să o finalizeze prin hotărâre.
Curtea constată că în cauză nu rezultă un refuz nejustificat al instanței de fond de a încuviința probele și, mai mult, nici nu a rezultat că probele respinse de instanță erau pertinente și concludente cauzei deduse judecății.
Nu este întemeiat nici aspectul că instanța nu a solicitat să se depună la dosar toată documentația care a stat la baza emiterii dispoziției contestate, cu nr. 99/2009, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, întreaga documentație a fost depusă, iar reclamantul nu a indicat în concret care acte nu ar fi fost depuse.
Cu privire la faptul, că instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind suspendarea dispoziției nr. 99/2009 până la soluționarea acțiunii, se constată că este neîntemeiată, instanța pronunțându-se la termenul din data de 26.02.2010 prin încheierea de la acea dată, termen la care reclamantul a fost prezent, instanța nefiind obligată să se pronunțe asupra acestei cereri odată cu fondul, așa cum susține recurentul.
Faptul că această încheiere nu i-a fost comunicată reclamantului, face ca termenul de recurs să nu curgă și reclamantul să nu fie decăzut din dreptul de a declara recurs, nefiind motiv de casare a hotărârii pronunțate pe fondul cauzei, așa cum susține recurentul.
Ca atare, cum reclamantul a formulat critici și împotriva acestei încheieri, urmează ca instanța de recurs să le analizeze.
Analizând aceste critici, se constată că nu sunt întemeiate.
Astfel, în mod corect prima instanță a constatat că, deși condiția pagubei iminente este îndeplinită, fiind de necontestat că după emiterea dispoziției nr. 99/2009 reclamantul nu mai beneficiază de drepturile pe care le încasa anterior datei de 13.04.2009, nu este îndeplinită cealaltă condiție prev. de art. 15 rap. la art. 14 din Legea 554/2004, respectiv condiția cazului bine justificat.
Aceasta, deoarece, nu au fost dovedite de către reclamant împrejurări legate de starea de fapt și de drept de natură să creeze îndoiala serioasă în privința legalității actului contestat. Faptul că actul de constatare nr. 103/1.1/16.12.2008 emis de ANI, a fost atacat în instanță de către reclamant, nu constituie o împrejurare de natură să creeze îndoială serioasă asupra legalității dispoziției nr. 99/2009. Acest act, prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a reclamantului, începând cu data de 23.06.2008, avându-se în vedere calitatea acestuia de consilier local în cadrul C. Local Podeni și funcția de consilier juridic deținută de acesta în cadrul C. Județean M. are legătură cu cauza, contrar celor susținute de recurent.
Cu privire la critica, cum că în mod greșit prin încheierea din 02.04.2010, s-a suspendat cauza în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 C.p.civ., până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ aflat pe rolul Curții de Apel C., se constată că împotriva acestei încheieri reclamantul a formulat recurs separat, care, prin decizia nr. 1589/24.06.2010 a Curții de Apel C., a fost respins și astfel există autoritate de lucru judecat în privința acestei chestiuni.
Aspectul că, pentru termenul din 20.04.2012, reclamantul nu a fost legal citat, este neîntemeiat, la fila 305 există dovada în acest sens. Susținerea că dovada de îndeplinire a procedurii de citare nu este semnată de reclamant, nu are relevanță întrucât cele consemnate de agentul procedural fac dovada până la înscrierea în fals, înscriere care nu s-a făcut de către reclamant.
Nici faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra tardivității depunerii întâmpinării la instanța de fond, nu poate fi reținut. Aceasta, deoarece, nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege are ca sancțiune doar decăderea părții din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, or, pârâții nici prin întâmpinare și nici în fața instanței, nu au propus probe în apărare.
Curtea constată că nu există o vătămare produsă recurentului reclamant prin nepronunțarea expresă a instanței asupra excepției tardivității depunerii întâmpinării, iar acest aspect nu se constituie într-o situație de necercetare a fondului cauzei, așa cum susține recurentul.
Cu privire la faptul, că între minuta întocmită de instanța de fond și dispozitivul sentinței, există diferențe, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, întrucât observând minuta și dispozitivul se constată că nu există nici o neconcordanță.
Aspectul că numiții C. I. și I. I., nu aveau competența legală să întocmească referatul, care a stat la baza emiterii dispoziției contestate, pe considerentul că I. I. trebuia pensionat cu câțiva ani în urmă, iar concursul în urma căruia a fost numit C. I. în funcția de director a fost anulat prin sentința nr. 1460/02.10.2008 a Tribunalului M., nu poate fi reținut, întrucât cei doi îndeplineau la data respectivă legal funcția de director executiv, nefiind suspendați sau revocați din funcții.
Cu privire la critica că, deși a fost administrată proba cu expertiza contabilă, instanța nu a omologat-o și, mai mult, nu a făcut nici o referire la aceasta, se constată că această expertiză a fost dispusă pentru calculul drepturilor ce s-ar fi cuvenit reclamantului începând cu data de 13.04.2009 (data emiterii dispoziției nr. 99/2009) la zi, drepturi care puteau fi avute în vedere doar în situația în care s-ar fi admis acțiunea reclamantului. Ori, cum în cauză s-a dispus respingerea acțiunii reclamantului, corect prima instanță nu a omologat și nu a dispus obligarea pârâților la plata acestor drepturi.
Referitor la excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 174/14.08.2009, prin care s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu ale numitului I. I., corect prima instanță a respins-o, atâta timp cât pretențiile reclamantului nu se întemeiază pe această dispoziție.
De asemenea, în mod corect, s-a respins și excepția de nelegalitate privind referatul nr. 3164/09.04.2009, care a stat la baza emiterii dispoziției nr. 99/2009, câtă vreme acest referat nu îndeplinește condițiile unui act administrativ, nefiind de natură să dea naștere, să modifice sau să stingă raporturi juridice, pentru a putea fi atacat pe această cale.
Referitor la criticile care privesc Dispoziția nr. 99/13.04.2009 emisă de Președintele C. Județean M., prin care au fost suspendate de drept raporturile de serviciu ale reclamantului, se constată că sunt neîntemeiate.
Astfel, în mod corect, au fost suspendate de drept raporturile de serviciu, atâta timp cât reclamantului, care avea calitatea de funcționar public în cadrul C. Județean M. (consilier juridic, cl.I, gr.superior, tr.3), i s-a validat mandatul de consilier local în C. Local al . alegerilor locale din anul 2008, iar potrivit art. 94 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/199, dar și art. 97 alin. 2 lit. b din Legea 161/2003, în această situație, intervine suspendarea de drept a raporturilor de serviciu până la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publică, în cazul în care funcționarul public a fost ales sau numit.
Mai mult, prin actul de constatare nr. 103/I.I/2008 întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a constatat starea de incompatibilitate a reclamantului, începând cu data de 23.06.2008, avându-se în vedere calitatea acestuia de consilier local în cadrul C. Local Podeni și funcția de consilier juridic deținută de acesta în cadrul C. Județean M.. Deși actul respectiv a fost contestat de către reclamant, Curtea de Apel C., prin sentința nr. 216/04.06.2009, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1166/02.03.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a respins contestația reclamantului.
Aspectul că nu se putea dispune suspendarea raporturilor de serviciu înainte de a rămâne definitiv raportul ANI, nu este întemeiat, întrucât potrivit textelor de lege arătate mai sus, suspendarea de drept se dispune pe toată durata campaniei electorale, precum și de la data validării sau numirii până la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publică, în cazul în care funcționarul public a fost ales sau numit.
Nici aspectul că, eventual, trebuia să se dispună suspendarea sau încetarea calității de consilier local, nu cea de funcționar public, nu poate fi primit, întrucât textele arătate mai sus, se referă la suspendarea raporturilor de serviciu ale un funcționar public în situația în care acesta a fost ales sau numit într-o funcție de demnitate publică și nu invers.
Cu privire la faptul că o altă colegă a reclamantului a fost în aceeași situație și astfel, reclamantul trebuia să primească aceeași soluție din partea instanței, ca și colega, instanța constată, în primul rând, că această susținere este nereală, în cazul respectiv nefiind o situație similară cu cea a reclamantului, iar în al doilea rând, în dreptul românesc, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept.
Ca urmare a tuturor celor arătate mai sus, în baza art. 312 alin. 1 C.p.civ., Curtea va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant, ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamant P. G. împotriva sentinței numărul 2309 din 11 mai 2012, pronunțată de Tribunalul M.,în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți PREȘEDINTELE C. JUDEȚEAN M. și C. JUDEȚEAN M. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2013.
Președinte, Ș. B. | Judecător, C. I. | Judecător, L. M. D. |
Grefier, M. P. |
Red. Jud. Șt. B. 2 ex./22.02.2013
Jud. fond M.L. B.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
