Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 3944/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. C.
Judecător M. F.
Judecător D. C.
Grefier R. V.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta F. G. D. împotriva sentinței nr. 4052 din data de 5 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatele pârâte A. N. A VAMILOR ACTUAL A. și A.N.A.F., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatele pârâte A. N. A VAMILOR ACTUAL A. și A.N.A.F., reprezentate de consilier juridic U. N. lipsind recurenta reclamantă F. G. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul intimatelor pârâte, arată că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care, instanța, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic U. N. pentru intimatele pârâte A. N. A VAMILOR ACTUAL A. și A.N.A.F., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la data de 07.01.2013 pe rolul Curții de Apel C. – Secția de C. Administrativ și Fiscal, sub nr._, reclamanta F. G. D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele A. N. A VAMILOR și A.N.A.F anularea Ordinului nr.2458/26.11.2012 prin care s-a dispus măsura încetării raporturile sale de serviciu, prin eliberarea din funcția publică teritorială de execuție – inspector vamal grad profesional asistent, gradația 5, clasa de salarizare 43 la Biroul Vamal Porțile de F. I din cadrul Direcției Regionale Pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara, ca fiind emis cu încălcarea dispozițiilor legale și lovit de nulitate absolută; obligarea autorității la emiterea unui nou ordin care să rețină reluarea raporturilor de serviciu prin numirea în funcția publică de execuție, precum și obligarea autorității pârâte la plata unor despăgubiri bănești reprezentate de plata drepturilor salariale de care a fost privată ca urmare a emiterii ordinului nelegal, începând cu 28.11.2012 până la momentul emiterii unui nou ordin de numire în funcția deținută anterior și reluarea efectivă a activității specifice în cadrul Serviciului Public Comunitar, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor M..
Prin încheierea nr.38 din 21 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ Curtea de Apel C. – Secția de C. Administrativ și Fiscal a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea la Tribunalul M. – Secția C. Administrativ și Fiscal.
Cauza a fost înregistrată la data de 05 martie 2013 pe rolul Tribunalului M. – Secția a II a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal sub nr._ .
Prin sentința nr. 4052 din data de 5 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta F. G. D. în contradictoriu cu pârâtele A. N. A VAMILOR și A.N.A.F., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin Ordinul nr.143/20.01.2012 emis de Vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală s-a dispus măsura încetării raporturilor de serviciu ale contestatoarei F. G. D. prin eliberarea sa din funcția publică de execuție – inspector vamal grad profesional asistent, gradația 5, clasa de salarizare 43 la Biroul Vamal Porțile de F. I din cadrul Direcției Regionale Pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara, începând cu data de 23.01.2012.
Împotriva Ordinului nr.143/20.01.2012 emis de Vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală a formulat contestație F. G. D., la Curtea de Apel C., invocând nelegalitatea operațiunilor administrative ce au stat la baza emiterii acestui ordin, iar din actele aflate la dosar a rezultat că în cauză nu a fost pronunțată, până în prezent, o hotărâre definitivă și irevocabilă.
Prin Decizia nr.4796/15.11.2012 pronunțată de Inalta Curte de Casație și Justiție în dos.nr._ /a1 au fost admise recursurile declarate de Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara în numele și pentru A. Națională a Vămilor și de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în sensul că a fost respinsă cererea de suspendare formulată de reclamanta F. G. D. în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și împotriva Autorității Naționale de Administrare Fiscală, ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 18.01.2013 Inalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea formulată de reclamanta F. G. D. prin care a solicitat suspendarea deciziei I.C.C.J. nr. 4796/15.11.2012, ca nefondată.
Împotriva acestei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatoarea F. G. D. a formulat atât contestație în anulare, cât și cerere de revizuire, potrivit susținerilor acesteia(fila 16 dosar), a copiilor de pe contestația în anulare ( fila 24) și de pe cererea de revizuire( fila 25), precum și a mandatului poștal de confirmare a primirii acestor cereri ( fila 18 dosar) și a citațiilor emise de Inalta Curte de Casație și Justiție pe numele petentei, pentru termenele de judecată din 06 iunie 2013 pentru revizuire și 07 iunie 2013 pentru contestația în anulare(fila 27 dosar).
Ordinul Vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2458/26.11.2012 a cărui anulare s-a cerut prin prezenta contestație prin care s-a dispus încetarea cu data de 28.11.2012, a aplicabilității prevederilor Ordinului Vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.839/03.05.2012 privind suspendarea executării Ordinului nr.143/20.01.2012 emis de aceeași autoritate, prin care s-a luat măsura încetării raporturilor de serviciu ale doamnei F. G. D., s-a întemeiat pe Decizia civilă nr.4796/15.11.2012 pronunțată de Inalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._ /a1.
În Ordinul nr.2458/26.11.2012 emis de Vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală nu se menționează că raporturile de serviciu ale contestatoarei încetează cu data de 28.11.2012 ci numai faptul că începând cu această dată, încetează aplicabilitatea prevederilor Ordinului nr.839/03.05.2012 emis de Vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin care au fost suspendate efectele Ordinului nr.143/20.01.2012, ce dispunea încetarea raporturilor de serviciu ale contestatoarei începând cu data de 20.01.2012, astfel că de la această dată se con sideră că au încetat aceste raporturi și după revenirea asupra suspendării efectelor ordinului.
În prezenta contestație contestatoarea F. D. G. nu poate invoca incidența normelor legale proteguitoare privind interdicția de încetare a raporturilor de serviciu în perioada în care se afla în concediu medical, respectiv dispozițiile art.36 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, prin care se prevede că” în perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate și a concediilor pentru creșterea și îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa funcționarului în cauză”.
Această apărare trebuie invocată în raport de data încetării raporturilor de serviciu înscrisă în Ordinul nr.143/20.01.2012, respectiv 23.01.2012, în contestația împotriva acestui act aflat pe rolul altei instanțe, iar nu în raport de data de 28.11.2012, când s-a dispus prin Ordinul nr.2458/26.11.2012 emis de Vicepreședintele A., încetarea aplicabilității Ordinului nr.839/03.05.2012 privind suspendarea executării primului ordin, numărul nr.143/20.01.2012, fiind reactivate efectele acestui ordin, inclusiv data încetării raporturilor de serviciu.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a respins contestația formulată de F. G. D., împotriva Ordinului nr.2458/26.11.2012 .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta F. G. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In fapt, recurenta a arătat ca soluția instanței de fond este nelegala întrucât Ordinul contestat a reținut încetarea raporturilor de munca si nu doar încetarea suspendării dispusa prin Ordinul nr. 839/03.05.2012, iar la data emiterii celui dintâi se afla in concediu medical.
Întrucât normele de protecție in ceea ce privește condițiile de încetare a raporturilor de munca pentru funcționarii publici sunt imperative, recurenta a solicitat sa se constate nelegalitatea soluției recurate, prin Ordinul contestat fiind incalcate dispozițiile art. 36 din Statutul Funcționarilor Publici.
Prin acest text legal se instituie interdicția ca in perioada in care funcționarul public se afla in concediu de boala, raporturile de serviciu sa înceteze sau sa se modifice altfel decât din inițiativa funcționarului public in cauza.
In același sens, au fost invocate si dispozițiile art. 94 din Legea nr. 188/1999, in raport de care a concluzionat ca emiterea ordinului nu se putea face in perioada concediului medical
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, iar după rejudecarea cauzei, admiterea acțiunii așa cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata.
Cererea de recurs nu a fost motivata in drept.
Din analiza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea urmează sa constate caracterul nefondat al recursului pentru următoarele considerente:
Prin Ordinul nr. 2458/26.11.2012 emis de A. Agenția Naționala de Administrare Fiscala, contestat in cauza de fata, s-a dispus încetarea aplicabilității prevederilor Ordinului nr. 839/03.05.2012 privind suspendarea executării ordinului nr. 143/20.01.2012.
Contrar susținerilor recurentei reclamante, încetarea raporturilor de serviciu ale acesteia a fost dispusa prin acest din urma Ordin – nr. 143/20.01.2012, ale cărui prevederi au fost suspendate prin sentința nr. 349/09.04.2012 a Curții de Apel C., fiind emis, in acest sens, Ordinul A. nr. 839/03.05.2012 privind reintegrarea recurentei.
Înalta Curte de Casație si Justiție, prin decizia nr. 4796/15.11.2012, a admis recursul, a modificat sentința, dispunând respingerea cererii de suspendare a Ordinului de eliberare din funcție a reclamantei nr. 143/20.01.2012.
Ca urmare a acestei soluții, a fost emis Ordinul nr. 2458/26.11.2012, care constata încetarea aplicabilității Ordinului nr. 839/2012.
Așa fiind, in raport de circumstanțele cauzei, astfel cum au fost reținute si, de altfel, necontestate, criticile recurentei reclamante relative la nelegalitatea emiterii ordinului, potrivit art. 35alin.1 cu raportare la art. 94 din Legea nr. 188/1999, sunt privite ca nefondate.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că motivele de recurs sunt neîntemeiate și în temeiul art. 312 alin. 1 C.p.civ. și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta F. G. D. împotriva sentinței nr. 4052 din data de 5 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatele pârâte A. N. A VAMILOR ACTUAL A. și A.N.A.F., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Noiembrie 2013.
Președinte, L. C. | Judecător, M. F. | Judecător, D. C. |
Grefier, R. V. |
Red.D.C
Ex.2/18.11.2013
Jud.fond A.P.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Anulare act administrativ. Sentința nr. 3373/2013. Curtea de... → |
|---|
