Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 336/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 336/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 279/54/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 336/2013
Ședința de la 30 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I.
Grefier V. C.
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința de la data de 23 septembrie 2013, privind judecarea contestației împotriva dispoziției nr.6/28.12.2012 formulată de reclamanta S.C. I.G.O. S.A. CARACAL în contradictoriu cu pârâta D. C. - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților
Dezbaterile din cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 23 septembrie 2013, care face parte integrantă din prezenta sentință
CURTEA:
Asupra acțiunii de față;
La data de 14 februarie 2013 pe rolul Curții de Apel C. a fost înregistrată contestația împotriva dispoziției nr. 6/28.12.2012 și cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C.I.G.O.S.A.CARACAL în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI O.- ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII.
În motivarea contestației a arătat că prin sentința nr.605/27.11.2007 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei S.C. I.G.O. S.A. CARACAL în dosarul nr._ .
Prin sentința nr.618/31.05.2010 a fost aprobat planul de reorganizare al reclamantei pentru o perioada de 3 ani, în cadrul primului an conform graficului de plăți . să plătească creanțe conform tabelului definitiv în cuantum de 2.978.364 lei către DGFP O..
Prin Hotărârea nr.2173 din data de 20.12.2011, Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale a avizat favorabil un credit de angajat de Primăria Mun. Caracal în conformitate cu dispozițiile OUG nr.51/2010 al căreia scop final îl reprezenta conform art. 2 lit. a, stingerea obligațiilor fiscale restante ale operatorilor economici furnizori de bunuri, servicii sau lucrări ai unităților administrativ teritoriale, inclusiv ale operatorilor economici care prestează serviciul public de producere, transport și distribuție a energiei termice în sistem centralizat.
A arătat că la data de 28.12.2011 în contul Ministerului Finanțelor Publice a fost virată suma de 4.000.000 lei, pentru achitarea tranșelor stabilite în planul de reorganizare. Cu toate acestea DGFP O. a procedat la descărcarea sumei de 4.000.000 lei pe obligații fiscale, cu termen de plată după data deschiderii procedurii insolvenței, în ordinea vechimii, iar această plată efectuată de către . nu a influențat în nici un fel evoluția plăților stabilită prin planul de reorganizare.
Compensarea obligațiilor restante s-a efectuat la data de 30.12.2011, în baza documentului nr._/05.01.2012, document comunicat reclamantei prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de 19.01.2012.
La data de 16.02.2012, prin contestația nr.752 reclamanta a contestat modul prin care s-a realizat descărcarea sumei de 4.000.000 lei pe obligații fiscale cu termen de plată după data deschiderii procedurii insolvenței, pentru ca ulterior, respectiv la data de 27.02.2012, prin adresa nr.928 reclamanta să procedeze la precizarea în fapt și în drept a acesteia.
La data de 24.02.2012, DGFP O. a comunicat reclamantei faptul că ordinea efectuării stingerii obligațiilor a fost făcută conform art.115 alin.3 din OG nr.92/2003 și anume „ obligații fiscale cu termen de plată după data deschiderii procedurii insolvenței, în ordinea vechimii, cu excepția celor prevăzute în planul de reorganizare confirmat”.
A mai arătat că la data de 06.03.2012 s-a formulat contestație împotriva actului administrativ adresa nr.5474 emis de către DGFP O., ca urmare a plângerii înregistrate sub nr.752/16.02.2012, luând naștere pe rolul Tribunalului O., dosarul nr._ .
Precizează reclamanta că prin Dispoziția nr.5/2012 emisă de DGFP O. - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII i-a fost respinsă contestația formulată ca nedepusă în termenul legal.
Prin sentința nr.1281/12.06.2012 Tribunalul O. a admis contestația reclamantei, a anulat Decizia nr.5/2012 și a obligat pârâta să soluționeze contestația pe fond.
Prin Dispoziția nr.6 /28.12.2012 DGFP O. - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII a respins contestația formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
Apreciază că DGFP O. a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor art.115 alin.3 lit.a di OUG.92/2003 R, întrucât acest articol stabilește în mod expres că sumele prevăzute în planul de reorganizare fac excepție de la alte obligații fiscale ale căror termen de plată este situat după data deschiderii procedurii de insolvență.
Susține că DGFP O. a procedat greșit la descărcarea sumei de 4.000.000 lei pe obligații fiscale cu termen de plată după data deschiderii procedurii insolvenței. Modalitatea de descărcare a obligațiilor fiscale cu termene de plată după data deschiderii procedurii insolvenței de către organul fiscal are o importanță covârșitoare în analizarea respectării planului de reorganizare, propus și votat de către creditori.
Consideră că suma de 4.000.000 lei trebuia să ducă la scăderea creanței pe care creditoarea DGFP O. urma să o primească atât la sfârșitul trimestrului IV 2011 din masa credală a debitoarei, cât și pentru trimestrele viitoare ale anului 2012, așa cum au fost stipulate în graficul de eșalonare a datoriilor înscrise în tabelul definitiv al creanțelor.
Dacă creditoarea ar fi respectat dispozițiile OUG nr.51/2010 și ar fi procedat la descărcarea sumei de 4.000.000 lei, atunci debitoarea . ar fi putut respecta graficul de plăți stabilit de instanța de judecată.
În cadrul dosarului nr._ în raportul depus de administratorul judiciar acesta a indicat „ Cu această plată debitorul se va încadra în programul de plăți stabilit prin planul de reorganizare”.
A solicitat admiterea prezentei contestații așa cum a fost formulată, anularea în totalitate a dispoziției nr.6/28.1.2012 prin care pârâta DGFP O. a procedat la descărcarea sumei de 4.000.000 lei întrucât au fost încălcate dispozițiile art.115 alin.3 lit.a din OUG NR.92/2003 R, motivat de faptul că dispozițiile finale ale acestui articol stipulează în mod clar că sumele prevăzute în planul de reorganizare confirmat fac excepție de obligațiile fiscale cu termen de plată după data deschiderii procedurii insolvenței, modificând astfel ordinea de stingere a obligațiilor fiscale.
În drept și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art.218 alin.2 din Ordonanța nr.92/2003 R, raportat la art.1 și 8 din Lg.nr.554/2004.
În dovedirea acțiunii au fost depuse următoarele înscrisuri: sentința nr. 605/27.11.2007, sentința nr. 618/31.05.2010, hot. nr. 2173/20.12.2011 emisă de comisia de autorizare a împrumuturilor locale; extrasul de cont al Trezoreriei Mun. Caracal din data de 28.12.2011; nota privind compensarea obligațiilor fiscale nr._/05.01.2012; contestația nr.752/16.02.2012; adresa nr. 5474/24.02.2012; dispoziția nr. 5/2012; sentința nr. 1281/12.06.2012; adresa nr. 6064/14.12.2012; dispoziția nr. 6/28.12.2012.
Pentru termenul de judecată de la data de 25.02.2013 pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
În motivare arată că prin decizia nr.6/28.12.2012 a fost respinsă contestația formulată de . notei de compensare. Susține că soluția este corectă, întrucât pârâta se află în procedura specială a insolvenței, ordinea stingerii datoriilor fiind diferită de cea aplicată în cazul celorlalți operatori economici.
Art.115 din OG NR.92/2003 reglementează mai întâi situațiile cu caracter general. Pe cale de excepție, în cazul în care debitorii se află sub incidența Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței, distribuirea sumelor achitate în contul unic se efectuează de către organul competent, în ordinea valabilă în cazul celor aflați în procedura insolvenței, indiferent de tipul de creanță.
Susține că organul fiscal a procedat în mod corect atunci când a realizat compensarea sumei de 4.000.000 lei cu obligațiile fiscale ce aveau ca termen de plată după data deschiderii procedurii, urmând ca abia după achitarea acestora în totalitate să se procedeze la stingerea obligațiilor fiscale ce erau menționate în planul de reorganizare.
Apreciază că reclamanta trebuia să prevadă modalitatea de plată a tuturor obligațiilor fiscale, inclusiv a debitelor născute din activitatea curentă a societății și devenite scadente. Invocă dispozițiile art.64 alin.6 din Lg.nr.85/2006.
Prin încheierea din data de 25.02.2013 s-a admis cererea de suspendare provizorie a executării actului contestat, s-a dispus suspendarea provizorie a executării Dispoziției nr. 6/28.12.2012 emisă de DGFP O., până la rămânerea irevocabilă a soluționării contestației în fond.
La termenul de judecată din data de 13.05.2013, instanța a încuviințat proba cu expertiza fiscală, solicitată de reclamanta S.C. I.G.O. S.A. Caracal.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele aspecte de fapt și de drept:
Prin Dispoziția nr. 6 din 28.12.2012, emisă de intimata-pârâtă DGFP O. – AFP pentru Contribuabili M. și Mijlocii, s-a respins contestația formulată de reclamanta . împotriva modalității de descărcare a sumei de 4.000.000 lei, virată bugetului de stat în luna decembrie 2011, modalitate comunicată reclamantei prin adresa nr._ din 05.01 .2012.
Potrivit adresei nr._ din 05.01.2012, emisă de către intimată, se precizează că suma de 4.000.000 lei, repartizată conform OUG nr. 13/2012, a fost descărcată pe obligații fiscale cu termen de plată după data deschiderii procedurii insolvenței în ordinea vechimii conform art. 115 alin. 3 lit. a din OUG 92/2003/R, această plată neinfuențând în niciun fel evoluția plăților stabilite prin planul de reorganizare.
Curtea constată că la data de 27.11.2007, prin sentința nr. 605 pronunțată de Tribunalul O., irevocabilă, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței fața de debitoarea - reclamantă ..
Planul de reorganizare s-a aprobat la data de 31.05.2010 conform sentinței nr. 618, pronunțată de judecătorul sindic.
Pârâta a susținut că a procedat la descărcarea și compensarea sumei de 4.000.000 lei cu obligațiile restante în conformitate cu disp. art. 115 alin. 3 din OUG nr. 92/2003 unde se stabilește ordinea de stingere a debitelor pentru situația debitorilor aflați în procedura insolvenței așa cum este situația reclamantei.
S-a mai arătat că alin. 3 al art. 115 cuprinde în litere de la lit. a la d, ordinea corespunzătoare celor patru categorii de obligații fiscale.
Pârâta a susținut că potrivit acestei ordini, în primul rând, cu prioritate se sting obligațiile de plată cu termen de plată după data deschiderii procedurii insolvenței, adică scadente după data deschiderii procedurii, respectiv după data de 27.11.2007, în ordinea vechimii, cu excepția celor prevăzute în planul de reorganizare.
S-a susținut că a procedat corect atunci când a compensat obligațiile fiscale obligațiile scadente după data de 27.11.2007, mai puțin cele prevăzute în planul de reorganizare, care se vor compensa numai în subsidiar.
Curtea reține că suma de 4.000.000 lei a fost virată pârâtei ca urmare a Convenției de împrumut nr.__ 2011, împrumut obținut în baza O.U.G. nr. 51/2010și a Lg. nr. 37/2011.
Astfel, potrivit art.1 din OUG nr. 51/2010 se statuează următoarele:
„(1) Prin excepție de la prevederile art. 61 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2010 Ministerul Finanțelor Publice acorda unităților administrativ-teritoriale împrumuturi din veniturile obținute din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu o dobânda de 6,25%, cu termen de rambursare de maximum 5 ani, cu o perioada de grație de un an, în limita sumei de 1.500.000 mii lei, pentru achitarea obligațiilor de plată restante înregistrate de acestea la data de 31 decembrie 2009 față de operatorii economici furnizori de bunuri, servicii și lucrări, inclusiv față de operatorii economici care prestează serviciul public de producere, transport și distribuție a energiei termice în sistem centralizat, neachitate la data solicitării împrumutului. Perioada de acordare a împrumutului se stabilește in convențiile de împrumut încheiate cu unitățile administrativ-teritoriale.
(2) Sumele acordate unităților administrativ-teritoriale cu titlu de împrumut din veniturile obținute din privatizare vor fi utilizate exclusiv pentru: a) stingerea obligațiilor fiscale restante ale operatorilor economici furnizori de bunuri, servicii sau lucrări ai unităților administrativ-teritoriale, inclusiv ale operatorilor economici care prestează serviciul public de producere, transport si distribuție a energiei termice in sistem centralizat;
b) stingerea obligațiilor fiscale restante ale operatorilor economici care au de încasat sume restante de la operatorii economici care prestează serviciul public de producere, transport și distribuție a energiei termice in sistem centralizat.
(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgentă, prin obligații fiscale restante se înțelege totalitatea obligațiilor datorate de către operatorii economici la data de 31 martie 2010 și neachitate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale.
Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009 a stabilit cu titlu de principiu că, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, chiar dacă acest fapt nu este prevăzut expres în legea specială, și că, în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială și Convenția europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate.
De asemenea s-a mai statuat cu titlu de principiu că în situația „conflictului dintre legea specială anterioară și legea generală ulterioară acesta se rezolvă prin aplicarea conjugată a principiilor potrivit cărora norma specială se aplică cu prioritate față de norma generală - specialia generalibus derogant -, iar o normă specială nu poate să fie modificată sau abrogată decât în mod expres printr-o normă generală ulterioară.
În raport de aceste principii, Curtea constată că OUG nr. 51/2010 este un act normativ special, cu caracter derogatoriu de la norma generală care este reprezentată de OUG nr. 92/2003/R, și că în situația dedusă judecății trebuia aplicată norma specială și nu cea generală.
Așa cum rezultă din dispozițiile legale în baza cărora a fost acordat împrumutul în suma de 4.000.000 lei, acesta trebuia sa fie folosit în mod exclusiv pentru stingerea obligațiilor fiscale restante până la data de 31.03.2010 și neachitate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale.
Ca atare, suma de 4.000.000 lei reprezintă o sumă cu destinație specială care trebuia imputată asupra tuturor datoriilor restante ale debitoarei în ordinea vechimii, fără a se mai face distincția prevăzută în legea generală astfel că pârâta D.G.F.P. O. a procedat în mod greșit la descărcarea sumei de 4.000.000 lei pe obligații fiscale cu termen de plată după data deschiderii procedurii insolvenței.
Astfel, prin imputarea în mod corect a sumei susmenționate, aceasta trebuia să conducă la scăderea creanței pe care pârâta D.G.F.P. O. urma să o primească din masa credală a debitoarei, așa cum a fost stipulat în graficul de eșalonare a datoriilor înscrise în tabelul definitiv al creanțelor, aprobat de judecătorul sindic prin Sentința nr. 618, pronunțată de secția comercială și de contencios administrativ a Tribunalului O. în ședința publică din data de 31.05.2010.
Pentru aceste considerente va fi admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta și va anulată Dispoziția nr.6/28.12.2012 emisă de DGFP O. precum și nota privind compensarea obligațiilor fiscale nr._ din 05.01.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta S.C. I.G.O. S.A. CARACAL, cu sediul în Mun. Caracal, ., nr.2, jud. O. în contradictoriu cu pârâta D. C. - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII.
Anulează Dispoziția nr.6/28.12.2012 emisă de DGFP O. precum și nota privind compensarea obligațiilor fiscale nr._ din 05.01.2012.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Septembrie 2013
Președinte, C. I. | ||
Grefier, V. C. |
Red/C.I.
V.C./4ex. 10.10 2013
| ← Refuz acordare drepturi persecutaţi politic D.L nr. 118/1990.... | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
