Alte cereri. Decizia nr. 7731/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7731/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 893/91/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA DE C. ADMIMNISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 7731/R
Ședința publică de la 22 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - V. P.
Judecător - A. B.
Judecător - M. M.
Grefier - E. M. T.
La ordine fiind soluționarea recursului promovat de reclamantul M. T., cu domiciliul în comuna Ciorăști, . V., împotriva sentinței civile nr. 1084 din 27.06.2014 a Tribunalului V. în contradictoriu cu intimata pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice V., cu sediul în Focșani, ., județ V. și cu intimata chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu București, cu sediul în sector 6, Splaiul Independenței nr. 294, Corp A, în cauza civilă având ca obiect restituire taxă de timbru de mediu.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că recursul aflat la primul termen de judecată este motivat, timbrat, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1084/27.06.2014 Tribunalul V. a respins acțiunea civilă intentată de reclamantul M. T. în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeana a Finanțelor Publice V. și chemata în garanție A.F.M, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat recurs reclamantul M. T. arătând că hotărârea este nelegală și netemeinică deoarece prevederile OUG nr. 9/2013 contravin Normelor Europene care, potrivit art.148 alin.2 din Constituția României au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne; de asemenea a precizat că situația reglementată de OUG nr. 9/2013 diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second hand deja înmatriculate în alt stat membru al comunității, să descurajeze cumpărarea și să-i orienteze spre cumpărarea de autovehicule second hand autohtone sau străine deja înmatriculate în România; relevă că deși în cauza C 263/10, cazul N., în considerentele Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a menționat discriminarea între vehiculele de ocazie cumpărate din alte state membre, instanța de fond a apreciat eronat că timbrul de mediu nu mai creează o situație discriminatorie între autovehiculele din România și cele provenite din țări comunitare; a solicitat admiterea recursului.
Recursul nu este fondat.
Verificând sentința recurată prin prisma criticilor aduse, Curtea constată că prima instanță a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule și că a pronunțat o hotărâre temeinică și legală care va fi menținută.
Recurentul reclamant a achitat timbrul de mediu în sumă de 9685 lei, stabilit prin decizia nr.7471/18.02.2014, cu chitanța . nr._ din 18.02.2014 (f.9 și 10 dosar fond).
Potrivit art.4 din O.U.G nr.9/2013 ” Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s‐a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația
autovehiculelor pentru care s‐a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”.
Din dispozițiile legale mai sus-citate rezultă că spre deosebire de dispozițiile OUG 50/2008 și ale Legii nr. 9/2012 în forma în vigoare înainte de 01.01.2013, OUG nr. 9/2013 stabilește obligația plății timbrului‚ nu numai în cazul autovehiculelor second-hand de import, ci și în cel al autovehiculelor second-hand înmatriculate deja în România și în cel al vehiculelor noi achiziționate, fie din România, fie de pe piața externă.
Așadar, toți cei care doresc să înmatriculeze vehicule sunt obligați să plătească timbrul de mediu, indiferent dacă le-au dobândit din România sau din străinătate și indiferent dacă sunt noi sau second-hand.
Prima instanță a reținut corect că, în forma prevăzută de OUG nr. 9/2013, nu se mai regăsește discriminarea sau restricția reținută de CJE, deoarece atât autovehiculele second-hand din import, cât și cele din România trebuie să plătească o taxă identică și că timbrul de mediu prevăzut de OUG nr. 9/2013 nu încalcă dreptul comunitar.
Nu există o restricție cantitativă ca urmare a faptului că vehiculele deja înmatriculate în România pentru care s-a plătit taxa într-o formă anterioară și care nu a fost restituită nu datorează timbrul de mediu, deoarece, în raționamentul CEJ, taxa deja plătită se include în prețul de vânzare și îl mărește, întocmai ca atunci când vehiculul este adus în România. Nu ar exista, deci, nici un motiv pentru care să se poată considera că actul normativ orientează cererea pe piață spre autovehiculele second-hand din România pentru care s-a plătit și nu s-a restituit taxa. Prin dispozițiile sale, legea menționată mai sus nu încalcă dreptul Uniunii Europene. Obligația la plata taxei pentru emisiile poluante are la bază principiul „poluatorul plătește”.
Cum în art. 15 Constituția României prevede că „Nimeni nu este mai presus de lege”, recurentul reclamant nu se poate sustrage de la respectarea legii în cauza dedusă judecății.
Așadar, recursul declarat de reclamantul M. T. nefiind fondat urmează ca în temeiul art.496 alin.1 Cod procedură civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de reclamantul M. T., cu domiciliul în comuna Ciorăști, . V., împotriva sentinței civile nr. 1084 din 27.06.2014 a Tribunalului V. în contradictoriu cu intimata pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice V., cu sediul în Focșani, ., județ V. și cu intimata chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu București, cu sediul în sector 6, Splaiul Independenței nr. 294, Corp A, ca fiind nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22.10.2014.
Președinte Judecător, Judecător,
V. P. A. B. M. M.
Grefier,
E. M. T.
Red.M.M./17.11.2014
Tehnored.E.M.T./17.11.2014
jud. fond-C.D.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 6583/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 8222/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
