Alte cereri. Decizia nr. 802/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 802/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 1699/91/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 802/2014
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. I.
Judecător: V. M. D.
Judecător: E. L. P.
Grefier: F. B.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice V. cu sediul în mun.Focșani, B.dul Independenței nr.24, împotriva sentinței nr.3551/5.06.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, că este motivat și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată recursul în stare de judecată și îl reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea depusă la data de 02.07.2013 la Tribunalul V. în dosarul nr._ pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 3551/05.06.2013 a Tribunalului V., criticând-o ca fiind nelegală.
În motivare recurenta arată că potrivit prevederilor art.117 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală „se restituie la cerere debitorului următoarele sume: a) cele plătite fără existența unui titlu de creanță; b)cele plătite în plus față e obligația fiscală; c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul; d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale; e) cele de rambursat de la bugetul de stat; f) cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii”.
Astfel, consideră că, din analiza cererii reiese faptul că solicitarea nu se încadrează în prevederile actului normativ mai sus menționat. Codul de procedură fiscală reglementând și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Legea nr.571/2003 și se aplică pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat a drepturilor vamale, precum și pentru administrarea creanțelor provenind din contribuții, amenzi și alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel.
Mai arată că taxa de poluare pentru autoturismele înmatriculate pentru prima dată în România a fost instituită prin OUG nr.50/2008, cu modificările ulterioare, calculul cuantumului acesteia făcându-se în baza H.G. nr.686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare.
Apreciază că este dreptul fiecărui stat în a stabili impozitele și taxele ce urmează a fi plătite de cetățenii săi, precum și cuantumul acestora.
Pentru motivele sus arătate solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
În drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 și 3041 C.pr.civ.
Intimații D. V. C. și Administrația Fondului pentru Mediu nu au formulat întâmpinare.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică a cărei reformare nu se impune.
Taxa de poluare, pe care reclamantul a fost obligat să o achite pentru a putea înmatricula autovehiculul este ilegal încasată, deoarece prevederile OUG nr. 50/2008, contravin dispozițiilor art. 90 din Tratatului de Instituire a Comunității Europene (art. 110 TFUE), care interzic statelor membre să instituie direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Relevant în speță este faptul că prin Hotărârea pronunțată de CJUE împotriva României( cauza T.) în data 7.04.2011 s-a statuat în sensul că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte sate membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională.
În acest context, prin instituirea taxelor de poluare pentru autoturisme, vădit disproporționate în raport de prețul de achiziție al autoturismelor, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate din tratat, Curtea constatând că prevederile OUG 50/2008, sunt reglementări contrare art. 110 din TFUE astfel cum acesta a fost interpretat de CJUE prin Hotărârea T., hotărâre ce se impune a fi aplicată retroactiv față de împrejurarea că face corp comun cu norma interpretată.
Cum Tratatul de Instituire a Comunității Europene interzice, în Partea a Treia (Politicile Comunității), instituirea oricăror taxe care ar avea ca efect reducerea importurilor, iar introducerea taxei pe poluare a avut exact acest efect, taxa specială achitată a fost încasată la bugetul statului cu încălcarea dispozițiilor din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, precum și a Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, care prevede că de la data aderării, dispozițiile tratatelor originale…înainte de aderare, sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite și prin actul de aderare.
Din expunerea anterioară rezultă că Tratatul de Instituire a Comunității Europene face parte de la 1 ianuarie 2007, din ordinea internă de drept a României, iar prin instituirea taxei pe poluare acesta a fost încălcat.
Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că se impune respingerea recursului de față ca fiind nefondat.
Văzând și disp. art. 496 din Noul Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice V. cu sediul în mun.Focșani, B.dul Independenței nr.24, împotriva sentinței nr. 3551/5.06.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2014.
Președinte, G. I. | Judecător, V. M. D. | Judecător, E. L. P. |
Grefier, F. B. |
Fond:F.T./Tribunalul V.
Red.P.E.L./12.02.2014
Tehnored:F.B. 12 Februarie 2014/ 2 ex.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 7264/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 6365/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
