Alte cereri. Decizia nr. 939/2014. Curtea de Apel GALAŢI

Decizia nr. 939/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 23-01-2014 în dosarul nr. 7947/91/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 939/2014

Ședința publică de la 23 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. R. M.

Judecător L. G. T.

Judecător D. V.

Grefier Z. E.

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE V., cu sediul în ., județul V. împotriva sentinței civile nr.4797/12.09.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2014, care au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la data de 16 ianuarie 2014, iar mai apoi la data de 23 ianuarie 2014.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul V. sub nr._, reclamantul ., în contradictoriu cu D.G.F.P. V. - Administrația Finanțelor Publice Focșani a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4991 lei, achitată cu chitanța . NR._ din 01.02.2008, reprezentând taxa de primă înmatriculare achitată pentru înmatricularea autovehiculului marca Dodge, actualizată cu dobânda legală la data plății efective.

În motivarea cererii a arătat că a achiziționat autovehiculul din spațiul comunitar, fiindu-i impusă, în vederea înmatriculării, plata taxei prevăzute de art. 2141 din Legea nr. 571/2003. Reclamantul a arătat că această taxă este discriminatorie și ilegală raportat la dispozițiile art.90 din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene, care prevăd că nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, coroborat cu prevederile art.148 al.2 din Constituție.

Prin întâmpinare, pârâta DGFP V. a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii prin lipsa parcurgerii procedurii prealabile și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a arătat că solicitarea reclamantul privind restituirea taxei nu se încadrează în cazurile limitativ prevăzute de art.117 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

S-a mai arătat că taxa în discuție a fost legal calculată și încasată.

Cu privire la dobânda solicitată s-a arătat că aceasta are o reglementare specifică, potrivit prevederilor art.124 raportate la art.117 Cod de procedură fiscală.

Prin sentința civilă nr. 4797/12.09.2013 pronunțată de Tribunalul V. a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă.

A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice V. - Administratia Finantelor Publice Focșani și a fost obligată pârâta să-i restituie reclamantului suma 4991 lei, achitată cu chitanța . NR._ din 01.02.2008 lei, reprezentând taxă de poluare, actualizată cu dobânda legală calculată de la data achitării până la data restituirii efective.

Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut, în ceea ce privește excepția inadmisibilității că atitudinea pe care autoritatea a avut-o în cursul soluționării procesului constituie un argument puternic, care pledează în speță pentru inutilitatea parcurgerii procedurii prealabile, atât timp cât timp politica organelor fiscale de a răspunde nefavorabil acestor contestații, este una constantă, de negare a existenței unor incompatibilități ale OUG 50/2008 și, în prezent, ale Legii nr.9/2012, cu normele dreptului comunitar.

De aceea, Tribunalul a manifestat flexibilitate în aprecierea exigențelor formale ale judecății și s-a delimitat de apărările autorității pe care le-a considerat abuzive, asta deoarece ele s-au îndepărtat de la scopul în care procedura grațioasă a fost recunoscută, urmărind să obstrucționeze în mod nelegitim abordarea fondului raportului juridic litigios.

Mai mult, din înscrisurile aflate la filele 39-47 din dosar rezultă că reclamanta s-a adresat pârâtei DGFP V. cu cereri de restituire a taxei și care au fost respinse.

Tribunalul a concluzionat că o astfel de procedură nu este o procedură care să realizeze condiția efectivității, motiv pentru care poate fi abandonată fără ca exigențele inadmisibilității să afecteze exercițiul dreptului la acțiune.

În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios, tribunalul a reținut în esență că taxa specială achitată de reclamant pentru înmatricularea autoturismului în contul bugetului de stat a fost încasată cu încălcarea art. 90 (1) a Tratatului UE. Așa fiind, considerând taxa achitată nedatorată a dispus restituirea acesteia către reclamant.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G., solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă, iar pe fond ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurenta pârâtă critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că plata taxei speciale pentru autovehicule s-a efectuat în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data de 26.06.2007, respectiv art. 2141 din Legea nr. 571/2003.

Potrivit dispozițiilor art. 11 din OUG nr. 50/2008 taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare se restituie pe baza procedurii stabilite de normele metodologice.

Intimatul avea obligația să formuleze cerere la organul fiscal, acesta fiind singurul în măsură să stabilească dacă în urma recalculării rezultă vreo sumă care ar trebui restituită petentului.

Întrucât intimatul nu a formulat o astfel de cerere, promovarea unei acțiuni în instanță pentru restituirea taxei speciale este inadmisibilă.

Recurenta mai arată că taxa a fost calculată în mod corect și nu există cadrul legal pentru a se dispune restituirea acesteia.

Recurenta mai arată că solicitarea reclamantei nu se încadrează în nici una din situațiile prevăzute de art. 117 din OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală privind restituiri de sume.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Curtea de Apel apreciază că recursul este întemeiat și se impune a fi admis, având în vedere următoarele considerente:

În sarcina reclamantei . s-a stabilit obligația de plată a sumei de 4991 lei, reprezentând taxă specială înmatriculare pentru autovehiculul marca DODGE, an fabricație 2007, sumă achitată de către reclamantă conform chitanței nr._ din 01.02.2008.

Din înscrisurile depuse la dosarul de fond, respectiv copia tradusă din limba germană a actului de dobândire a autoturismului respectiv de către reclamantă (fila 19 dosar fond), rezultă că autoturismul pentru care s-a achitat taxa menționată mai sus era un autoturism nou, ce nu a mai fost înmatriculat anterior.

În drept se reține că până la data de 30.06.2008 prima înmatriculare în România a autoturismelor a fost condiționată de plata taxei speciale reglementate de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal și a normelor date în aplicare.

Ulterior acestei date a fost instituită taxa specială de mediu/ taxa pe poluare, obligația de plată intervenind cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, conform dispozițiilor art.4 alineat 1 litera a) din O.U.G nr.50/21.04.2008.

Taxa de primă înmatriculare a fost achitată de reclamantă în temeiul reglementărilor din cap „Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule” din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

Potrivit dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocate de reclamantă, „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.

De asemenea, art.28 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene interzice restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.

Aceste dispoziții au efect direct asupra ordinii juridice interne de la data de 01 ianuarie 2007 și împiedică, în materie fiscală, restricționarea de către statele membre a liberei circulații a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, în privința produselor importate și celor provenind de pe piața internă, de natură similară.

Referitor la autoturismele noi însă, instanța reține că taxa de primă înmatriculare este percepută atât pentru cele de producție internă, cât și pentru cele importate, în vederea primei înmatriculări în România, astfel încât nu se poate aprecia că se instituie un regim juridic fiscal diferit și discriminatoriu pentru produsele altor state membre, față de produsele naționale similare, ci reprezintă aplicarea principiului „poluatorul plătește”.

Ca urmare, în această privință nu se constată o încălcare a principiului comunitar al liberei circulații a mărfurilor, iar impunerea taxei de primă înmatriculare nu reprezintă o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative la import.

La data de 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre preliminară în cauza I. T. c. Statul R. prin Ministerul Economiei si Finanțelor, Direcția Generala a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Fondului pentru Mediu si Ministerul Mediului, afacerea C-402/09, ca urmare a cererii de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la 18 iunie 2009.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene in cauza C-402/09 T. contra României, a decis ca “articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea in circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor autovehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzura de pe piața naționala”.

La data de 07 iulie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat in cauza C-263/10, cauza N., asupra interpretării art. 110 TFUE din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pornind de la mai multe întrebări adresate Curții de Tribunalul Gorj sesizat cu o cerere de restituire a taxei pe poluare in care reclamantul a invocat ca taxa in cauza este incompatibila cu articolul 110 TFUE.

Prin această hotărâre, Curtea a reluat considerentele expuse in hotărârea in cauza C-402/09 T., considerând ca modificările succesive aduse O.U.G. nr. 50/2008 prin O.U.G. nr. 208/2008, O.U.G. nr. 218/2008, O.U.G. nr. 7/2009 si O.U.G. nr. 117/2009 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea in România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre si care se caracterizează printr-o uzura si o vechime importante, in timp ce vehiculele similare puse in vânzare pe piața naționala a vehiculelor de ocazie nu sunt in nici un fel grevate de o astfel de sarcina fiscala, condiții in care reglementarea menționata are ca efect descurajarea importării si punerii in circulație in România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.

In opinia Curții, competenta statelor membre de a stabili noi taxe nu este nelimitata, interdicția de a aplica impozite mai mari produselor provenind din alte state membre in raport cu taxele aplicate produselor naționale, prevăzuta de art. 110 TFUE, trebuie sa se aplice de fiecare data când taxa respectiva este de natura sa descurajeze importul de bunuri provenite din alte state membre, favorizând producția naționala.

Curtea a apreciat ca toate versiunile de modificare a O.U.G. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea in România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, similare cu cele puse in vânzare pe piața naționala a vehiculelor de ocazie.

Având în vedere că autoturismul proprietatea reclamantei nu a mai fost anterior înmatriculat, așa cum s-a arătat mai sus, Curtea constată că taxa de primă înmatriculare a fost stabilită legal, fiind neutră din punct de vedere fiscal, fără a se încălca prevederile art.28 și art. 90 paragraful 1 din Tratatului Comunității Europene și ale Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.157/2005.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1-3 cod proc. civ., raportat la art. 304 pct. 9 și art. 3041 cod procedură civilă, Curtea va admite recursul pârâtei și va modifica în tot sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea reclamantei ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE recursul declarat de pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE V., cu sediul în ., județul V. împotriva sentinței civile nr.4797/12.09.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .

Modifică sentința atacată și în rejudecare:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta ., ca nefondată.

I R E V O C A B I L Ă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2014.

Președinte,

C. R. M.

Judecător,

L. G. T.

Judecător,

D. V.

Grefier,

Z. E.

Red/TLG/12.02.2014

Tehno ZE/12.02.2014

Ex.2

Fond: E.S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Alte cereri. Decizia nr. 939/2014. Curtea de Apel GALAŢI