Anulare act administrativ. Decizia nr. 1283/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1283/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 06-02-2014 în dosarul nr. 6472/91/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1283/2014
Ședința publică de la 06 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. G. T.
Judecator-C. R. M.
Judecator-V. S.
Grefier-L. M. R.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de reclamanții P. A. cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..27, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, . I., cu domiciliul în Focșani, ..8, împotriva sentinței nr.4830/17.09.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.01.2014, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 27.01.2014, când instanța mai având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 3.02.2014, când instanța mai având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 6.02.2014,
CURTEA
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr._ reclamanții P. A., P. N., J. M., C. I., N. C., Z. N., P. V., M. A., P. F. și I. V. au chemat în judecată pârâții UAT Focșani și C. L. Focșani pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea HCL 173/29.05.2012.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au închiriat de la Primăria Focșani terenuri pe care au edificat garaje și deși contractele nu au fost reziliate și li s-a perceput chirie, în mod abuziv li s-a solicitat să evacueze terenurile. HCL 173/2012 prin care terenurile în discuție sunt atribuite în proprietate altor persoane este nelegală și nu au avut cunoștință de aceasta.
Terenurile închiriate nu au fost revendicate, problema locurilor de parcare nu a fost rezolvată și prin aprobarea schimbului de terenuri au fost grav prejudiciați.
La termenul din 27.02.2013 reclamanții au precizat că în cauză calitatea de pârât o are doar C. L. Focșani.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât terenul pe care s-au amplasat garajele este proprietatea privată a municipiului Focșani, iar schimbul s-a aprobat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare în vederea retrocedării în baza Legii 10/2001.
Mai mult, garajele sunt construcții provizorii, proprietarii au fost notificați pentru reziliere și evacuarea terenurilor trebuie făcută în 72 ore, așa cum prevede contractul.
Pe cale de excepție a invocat lipsa de calitate procesuală activă a reclamanților M. A. și I. V., cu care nu există contracte de închiriere.
Prin concluziile scrise s-a invocat lipsa de calitate procesuală activă a reclamanților de a solicita anularea HCL 173/2012, întrucât aceștia nu sunt proprietarii terenului.
Prin sentința civilă nr. 4830/17.09.2013 pronunțată de Tribunalul V. a fost respinsă ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârât și a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții P. A., P. N., J. M., C. I., N. C., Z. N., P. V., M. A., P. F. și I. I., în contradictoriu cu pârâtul C. L. FOCȘANI, pentru anularea Hotărârii Consiliului L. al Municipiului Focșani nr.173/29.05.2012.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin contractele de închiriere 9662, 9659, 9664, 9669, 9666, 9665, 9660, 9663/5.05.1998,_/23.06.1999,_/28._,_/31.08.2000 și actele adiționale 1/22.09.2006 și 1/21.10.2011 reclamanții au închiriat teren de la municipiul Focșani pentru amplasare garaje.
La 23.08.2012 reclamanții au fost notificați cu privire la încetarea contractului de închiriere și la evacuarea terenului.
Prin prezenta acțiune reclamanții au solicitat anularea HCL 173/29 mai 2012, hotărâre prin care s-a aprobat un schimb de terenuri ce vizează terenul închiriat.
Potrivit art.1 alin.1 și 2 din Legea 554/2004 reclamanții sunt persoane vătămate de acest act administrativ individual, astfel încât au calitate procesuală activă, excepția invocată de pârât fiind respinsă ca neîntemeiată.
S-a mai reținut că reclamanta I. V. a făcut dovada existenței contractului de închiriere_/28.09.1998 încheiat de soțul acesteia I. I. și a solicitat introducerea acestuia în cauză, iar M. A. a făcut dovada contractului de închiriere_/30.08.2000.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că prin HCL 173/29 mai 2012 s-a aprobat un schimb de terenuri între Primăria Municipiului Focșani și numiții P. alexandrina și G. I., pentru un teren intravilan Focșani, ., T19, P.1143 dându-se la schimb terenul care face obiectul contractelor de închiriere menționate din Focșani . 8A, tarlaua 188, parcela_.
Potrivit contractelor de închiriere terenurile care fac obiectul închirierii sunt destinate amplasării unor construcții provizorii reprezentând garaje.
Este adevărat că art.14 din contract prevede că durata închirierii este nedeterminată, dar art.5 prevede că în cazul în care terenul dobândește o altă destinație, acesta va fi eliberat necondiționat, în 3 zile de la somație.
În cazul de față, terenul în discuție a fost afectat pentru măsuri reparatorii la Legea 10/2001, iar încetarea operează de drept conform art.10 prima ipoteză din contract.
Din somațiile înaintate reclamanților rezultă că încetarea a intervenit la 1.08.2012.
Împrejurarea că reclamanții au făcut dovada achitării chiriei în februarie, iulie sau decembrie 2012 nu este de natură a dovedi că pârâtul nu a denunțat contractele.
Din somațiile primite de reclamanți rezultă că la 1.08.2012 a intervenit cazul de încetare, pentru chiria achitată în plus putând opera compensarea.
Pe de altă parte, HCL 173/2012 a fost adoptată în exercitarea atribuțiilor specifice ale Consiliului L. prev. de art.36 alin.1, 2lit.c și alin.5 lit.b din Legea 215/2001 și cu respectarea disp. art.44-48 din Legea 215/2001.
Cum la adoptarea HCL 173/2012 s-au respectat dispozițiile legale în vigoare, în baza art.18 din legea 554/2004 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs, în termen legal, reclamanții, solicitând modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii cererii formulate și anulării HCL nr. 173/2012.
În motivarea recursului recurenții arată că instanța de fond nu a analizat cauza sub toate aspectele, nu a răspuns apărărilor formulate, motivarea fiind una lapidară.
Instanța de fond face o confuzie care constă în aceea că la art. 5 din contractul de închiriere se arată că destinația terenului se schimbă doar pentru lucrări de resistematizare a zonei sau dacă terenul devine de utilitate publică, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Mai mult terenul nu a fost revendicat potrivit legii nr. 10/2001, așa cum reține eronat instanța de fond, ci doar s-a aprobat prin HCL nr.173/2012 un schimb de terenuri în dauna intereselor reclamanților. Pentru acest lucru au sesizat DNA și dosarul este în curs de cercetare.
Din raportul de evaluare depus la dosar rezultă că terenul ce a fost restituit în natură numiților P. A. și G. I. este situat în Focșani, ., că acest teren are destinația de construcții și este amenajat, cultivat, îngrijit și împrejmuit, are acces direct la drum și la toate dotările tehnico-edilitare din zonă. Instanța de fond nu a răspuns apărărilor referitoare la motivația pentru care numiților P. A. și G. I. nu li s-a atribuit acest teren.
În raportul privind aprobarea schimbului de teren emis de către Primăria mun. Focșani se arată că „terenul situat în . nu este construibil și nu corespunde categoriei de teren cu terenul care a fost expropriat”, ceea ce contrazice flagrant mențiunile din raportul de evaluare al expertului, însă instanța de fond nu a răspuns nici cu privire la aceste apărări.
Instanța de fond a apreciat că au fost respectate toate condițiile prevăzute de lege și că hotărârea Consiliului L. este legală, fără a arăta în considerentele hotărârii cum a ajuns la această convingere.
În raportul depus de Primăria mun. Focșani se arată că terenul pe care sunt amplasate garajele reclamanților a fost solicitat spre atribuire în mod expres de către numiți P. A. și G. I., fără a se detalia în ce condiții și dacă este firesc ca în acest mod să se facă schimbul de terenuri cu Primăria. Deși au detaliat această problemă și la fond, instanța de fond nu a motivat în nici un fel, ceea ce conduce la concluzia că instanța nu a analizat în întregime dosarul cauzei.
În drept, recurenții și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 3041 cod proc. civ.
Intimatul C. L. Focșani a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că dreptul de proprietate asupra terenului cuprinde toate atributele sale, inclusiv dreptul de dispoziție, drept de care Primăria, prin C. L., a uzat conform prevederilor Legii nr. 215/2001 – art. 36.
Acest drept de dispoziție nu a fost exercitat abuziv, ci în baza unor acte interne bine motivate și argumentate, hotărârea a fost comunicată Instituției Prefectului pentru exercitarea controlului de legalitate.
Dreptul de folosință asupra terenului pe care sunt amplasate garajele nu poate fi mai presus de dreptul de proprietate, cu atât mai mult cu cât acesta a fost acordat sub condiție suspensivă, până la data la care terenul capătă o altă destinație.
Reclamanții au avut cunoștință încă din anul 2006 că garajele amplasate pe terenul închiriat sunt construcții provizorii.
La dosar se află procesul verbal din 08.05.2012 a Serviciului juridic C. din cadrul Primăriei Focșani prin care s-a procedat la afișarea situației privind terenurile, bunurile sau serviciile pentru care se realizează procedura acordării prin compensare, din care rezultă că nu erau alte terenuri libere.
Recurenții nu au făcut nici un fel de solicitare scrisă adresată Primăriei mun. Focșani privind închirierea unui alt teren pentru amplasarea garajelor.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum a reținut și instanța de fond, prin Hotărârea nr. 173 din 29 mai 2012 a Consiliului L. al municipiului Focșani a fost aprobat schimbul de terenuri între Primăria municipiului Focșani și numiții P. A. și G. I., astfel: Primăria municipiului Focșani a primit în schimb terenul în suprafață de 530 mp situat în intravilanul mun. Focșani, ., județul V., identificat prin T 19, p 1143, categoria de folosință curți construcții și a cedat suprafața de 530 mp teren aparținând domeniului privat al municipiului Focșani, aflat în intravilanul municipiului Focșani, .. 8A, T 188, P_.
Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 1 și alin. 5 lit. b din Legea nr. 215/2001 consiliul local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului și în exercitarea acestei atribuții
hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii.
Referitor la schimbul aprobat prin HCL nr. 173/2012 se constată că la baza adoptării acestei hotărâri au stat proiectul de hotărâre inițiat de Primarul mun. Focșani, raportul comun al Serviciului de urbanism, al Direcției economice și al Serviciului juridic contencios, administrarea domeniului public și privat, înregistrat la nr._/18.05.2012, avizul favorabil al Comisiei pentru amenajarea teritoriului, al comisiei pentru buget finanțe investiții, liberă inițiativă, economic și servicii publice și al comisiei pentru agricultură, protecția mediului și ecologie, cererea formulată de numiții P. A. și G. I. înregistrată la nr._/30.03.2012 și rapoartele de evaluare întocmite pentru evaluarea terenurilor care fac obiectul schimbului.
În baza contractelor de închiriere încheiate cu Primăria mun. Focșani reclamanții erau la data aprobării schimbului titularii unui drept de folosință asupra terenului respectiv, contractele de închiriere fiind încheiate de durată nedeterminată.
La art. 10 cu referire la art. 5 din contractele de închiriere este prevăzută ca și cauză de încetare a închirierii situația în care terenul este afectat de lucrări impuse de resistematizarea zonei sau capătă o altă destinație în cadrul ansamblului de locuințe.
Curtea apreciază că sintagma „altă destinație în cadrul ansamblului de locuințe” nu poate fi interpretată în sensul că exclude dreptul proprietarului de a dispune de terenul respectiv în forma transferului dreptului de proprietate, o asemenea situație echivalând cu schimbarea destinației terenului, evident, în cadrul ansamblului de locuințe.
Curtea apreciază că acea clauză din contractele de închiriere nu poate fi interpretată în sensul susținut de către reclamanți prin cererea introductivă de instanță, respectiv că ar viza doar schimbarea destinației pentru construirea de blocuri de locuințe, întrucât o asemenea limitare ar fi trebuit să fie prevăzută în mod expres.
Pe de altă parte, Curtea apreciază ca fiind nefondate susținerile recurenților prin care se invocă existența unor neconcordanțe între mențiunile din raportul de evaluare a terenului din .-81 dosar fond) și mențiunile din raportul privind aprobarea schimbului de terenuri (filele 97-98 dosar fond).
În acest sens se reține că din înscrisurile depuse la dosar și din întâmpinarea formulată de pârâtă rezultă că terenul în suprafață de 530 mp situat în . a fost dobândit în proprietate de către numiții P. A. și G. I. ca măsură reparatorie conform Dispoziției nr._/13.07.2007 emisă conform prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv de stat.
În raportul de evaluare a terenului situat în . (raport ce constituie Anexa nr. 1 la HCL nr. 173/2012) se menționează că terenul respectiv are destinația curți construcții, terenul este amenajat, cultivat, îngrijit și împrejmuit, are acces la drum balastat și la toate dotările tehnico edilitare din zonă.
În raportul privind aprobarea schimbului de teren se menționează, de asemenea, că terenul situat în . are categoria curți construcții, însă se arată că terenul face parte conform PUG /2000 al municipiului Focșani din UTR 29-SP 29d (terenul aflându-se în zona de protecție a infrastructurii feroviare limita de 100 m) în subzona predominantă de complexe sportive, turism, perdele de protecție CF propuse și neexecutate și funcțiuni complementare admise: instituții publice sau servicii publice care completează funcțiunea de bază a zonei.
În același raport se precizează că numiții P. A. și G. I. au adus la cunoștința autorității locale faptul că doresc efectuarea unui schimb cu aceasta întrucât terenul nu poate fi folosit conform destinației pentru care a fost restituit în compensare și nu poate fi obținut avizul de la Regionala de Căi ferate pentru construirea unei locuințe.
Curtea apreciază că mențiunile din raportul de evaluare nu vin în contradicție cu cele din raportul privind aprobarea schimbului de teren, întrucât în ambele documente este menționată aceeași categorie de folosință a terenului în cauză, iar în raportul de evaluare a terenului, printre criteriile de evaluare se regăsește și cel privitor la „restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general și regulamentar aferente”, criteriu la care s-a acordat nota „- 1,5”.
Aspectul invocat de recurenți în sensul că în raportul privind aprobarea schimbului de teren se menționează că terenul pe care sunt amplasate garajele a fost solicitat în mod expres spre atribuire de către numiții P. A. și G. I. nu este de natură a releva o cauză de nelegalitate a hotărârii atacate; câtă vreme schimbul de terenuri în cauză a fost aprobat de C. local, autoritatea publică locală cu competențe în acest sens, iar din documentația ce a stat la baza adoptării acestei hotărâri nu rezultă aspecte de nelegalitate, Curtea apreciază că este lipsit de relevanță din această perspectivă căreia dintre părți i-a aparținut inițiativa schimbului respectiv.
Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 cod proc. civ.. Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții P. A. cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..27, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, ., cu domiciliul în Focșani, ..8, . I., cu domiciliul în Focșani, ..8, împotriva sentinței nr.4830/17.09.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Februarie 2014
Președinte, L. G. T. | Judecător, C. R. M. | Judecător, V. S. |
Grefier, L. M. R. |
Red.G.,L.T./24.03.2014
Dact.L.R./2 ex/26.03.2014
FOND F.T.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 8389/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 3965/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
