Obligaţia de a face. Decizia nr. 8389/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8389/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 5106/121/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 8389/2014
Ședința publică de la 9 decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. M. D.
Judecător E. L. P.
Judecător G. I.
Grefier Filuța E. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de B. E., cu domiciliul în G., .. 28, jud. G. împotriva sentinței nr. 804 din 22.04.2014, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI O., D. C. - PRIMAR AL COMUNEI C., JUD. O., C. C. - SECRETAR JURIST AL PRIMĂRIEI COMUNEI C., JUD. O., I. E. - PREFECT AL JUD. O. și Ș. N. - ȘEF SERVICIU VERIFICARE DIN C. PREFECTURII JUD. O., având ca obiect, obligația de a face.
Dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 26 noiembrie 2014, au fost consemnate de către grefierul de ședință în încheierea din aceeași zi, când Curtea având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 3 decembrie 2014 și respectiv 9 decembrie 2014.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. – Secția de contencios administrativ și fiscale sub nr._, reclamantul Bârlică E. a solicitat obligarea pârâților reprezentanții Prefecturii județului O. și reprezentanții Primăriei comunei C. jud. O. să-i elibereze documentele necesare dezbaterii succesiunii defunctei I. Bârlică și pentru construcția unei locuințe cu anexele necesare, respectiv a certificatului de atestare fiscală și a certificatului de urbanism.
Totodată, a solicitat obligarea primarului comunei C. la plata de daune materiale în cuantum de 19.750 lei și 10.000 lei daune morale și obligarea secretarului primăriei comunei C. la plata de daune materiale de 2.000 lei și daune morale de 10.000 lei, în termen de 10 zile de la pronunțare.
Motivându-și în fapt cererea, reclamantul a arătat că a solicitat pârâților eliberarea actelor anterior indicate însă a primit răspunsuri fără legătură cu realitatea și în contradicție cu dispozițiile legale.
Cererea nu este motivată în drept.
În susținerea cererii, reclamantul a depus înscrisuri ( filele 3 – 12, 28-35, 79-91).
La solicitarea instanței, reclamantul a formulat precizări cu privire la acțiune arătând că înțelege a se judeca în contradictoriu cu următorii pârâți:
- Primarul comunei C. jud. O. - D. C.;
- Secretarul primăriei comunei C. jud. O. – C. C.;
- Prefectul județului O. – I. E.;
- Șef serviciu verificarea legalității și aplicării actelor normative din carul Prefecturii județului O. – Ș. N..
În drept, invocă dispozițiile art. 5, 10 alin. 1, 16 alin. 2, 15 alin. 1, 21, 25 alin. 2, 4, 46, 52 din Constituția României, ale art. 8 din Legea nr. 554/2004 și ale 6 alin. 2 și 24 alin. 1 și 2 din Legea nr. 50/1991.
Pârâta Instituția P. județului O. a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal excepția lipsei calității procesuale pasive, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, precizând, în esență, următoarele:
La solicitarea reclamantului privind eliberarea de urgență a certificatului de atestare fiscală și certificatului de urbanism, a comunicat acestuia adresa nr._/2013 prin care i-a adus la cunoștință că este necesar să se respecte procedura impusă de legislația în vigoare .
Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, Instituția P. are competențe strict delimitate de lege constând doar în promovarea unei acțiuni în anulare a autorizațiilor de construire sau desființare emise cu încălcarea dispozițiilor legale și în nici un caz obligarea unei autorități locale la emiterea unui certificat de urbanism.
Ca urmare, punerea în aplicare a art. 6 și 24 din Legea nr. 50/1991 este atributul exclusiv al Primăriei C..
În drept, a invocat dispozițiile Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 215/2001, ale Legii nr. 340/2004, ale HG nr. 460/2006, ale Legii nr. 554/2004 și ale Legii nr. 50/1991.
Pârâții C. D. – primarul comunei C. jud. O. și C. C. – secretarul comunie C. jud. O. au formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii, în esență, pentru următoarele motive:
Reclamantul nu a adresat Primăriei comunei C. jud. O. o plângere prealabilă înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ.
Totodată, potrivit dispozițiilor legale, Primăria a comunicat reclamantului că pentru eliberarea certificatului de urbanism solicitat este necesar să depună o cererea tip și documentele precizate de art. 19 din Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, pentru întocmirea documentației aferente deschiderii procedurii succesorale este necesar a se depune cerere tip și o . înscrisuri, iar pentru eliberarea certificatului fiscal trebuie cerere tip, act de identitate al proprietarului bunului și dovada achitării impozitelor.
Or, reclamantul nu s-a conformat acestor solicitări.
Pârâta Ș. N. – șef serviciu verificarea legalității, a aplicării actelor normative din cadrul Instituției P. județului O. a formulat, la rândul său, întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că nu are calitatea de reprezentant al Instituției P. județului O. având în vedere dispozițiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 340/2004.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât prin adresa nr._/2013 i s-a adus la cunoștință reclamantului că este necesar să se respecte procedura impusă de legislația în vigoare, respectiv completarea unor cereri tip ce vor fi adresate Primăriei comunei C. însoțite de acte de proprietate și acte de stare civilă privind pe autoarea Bârlică I..
În plus, Instituția P. nu poate dispune obligarea unei autorități locale la emiterea unui certificat de urbanism.
Prin sentința civilă nr. 804/2014 din 22 aprilie 2014, pronunțată în cauză de Tribunalul G. s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Instituția P. Județul O. și Ș. N. – Șef Serviciu Verificarea legalității, a aplicării actelor normative din cadrul Instituției P. Județul O. ca fiind promovată în contradictoriu cu persoane care nu au calitate procesuală pasivă.
De asemenea, a fost respinsă acțiunea aceluiași reclamant în contradictoriu cu pârâții Instituția P. Jud. O., D. C. – Primar al ., C. C. - secretar jurist al Primăriei comunei C., jud. O., I. E. - Prefect al jud. O. și Ș. N. - Șef Serviciu Verificare din cadrul Prefecturii jud. O., având ca obiect „obligația de a face”, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Instituția P. județului O. și Ș. N. – șef serviciu verificarea legalității, a aplicării actelor normative din cadrul Instituției P. județului O. este întemeiată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, „certificatul de urbanism se emite de autoritățile prevăzute la art. 4, abilitate să autorizeze lucrările de construcții …” , respectiv de „…președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor …” (art. 4 alin. 1).
Prin urmare, nici eliberarea certificatului de urbanism, nici a certificatului de atestare fiscală nu intră în atribuțiile prefectului așa cum sunt acestea specificate prin dispozițiile art. 19 – 24 din Legea nr. 340/2004.
Pe fondul cauzei, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competentă pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a intereselor legitime și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Sunt asimilate actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului sau de a nu răspunde în termenul legal ( art. 2 alin. 2 din actul normativ anterior menționat).
Verificând în acest sens actele depuse la dosar, se constată că reclamantul nu a făcut dovada că a adresat vreo cerere către Primăria comunei C. privind eliberarea unui certificat de atestare fiscală . De altfel, este de reținut că art. 1 alin. 1 lit. a din Ordinul MFP nr.752/2006 prevede că „organul fiscal competent pentru administrarea creanțelor fiscale datorate de contribuabili are obligația de a elibera certificatul care atestă modul de îndeplinire a obligațiilor de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri, denumit în continuare certificat de atestare fiscală, în următoarele situații:
a) la solicitarea contribuabililor, prin depunerea unei cereri de eliberare a certificatului de atestare fiscală”, modelul cererii fiind prevăzut în Anexa 2 la Ordin. Or, așa cum s-a reținut anterior, reclamantul nu a făcut dovada formulării unei astfel de cereri și nici contestație administrativă formulată cu privire la un eventual refuz al autorității cu privire la soluționarea acesteia.
În ceea ce privește cea de a doua solicitare referitoare la eliberarea certificatului de urbanism, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din Ordinul MDRL nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții „pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul - orice persoană fizică sau juridică interesată - trebuie să depună la emitent o documentație cuprinzând:
a) cererea-tip (formularul-model F.1
1. elementele de identificare a solicitantului;
2. elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită emiterea certificatului de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral și număr de carte funciară, în cazul în care legea nu dispune altfel;
3. elementele care definesc scopul solicitării;
b) planuri cadastrale/topografice, cu evidențierea imobilelor în cauză, astfel:
1. pentru imobilele neînscrise în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară: plan de încadrare în zonă, la una din scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500, după caz, eliberat, la cerere, de către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară;
2. pentru imobilele înscrise în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară: extras din planul cadastral de pe ortofotoplan și extras de carte funciară pentru informare actualizat la zi, eliberate, la cerere, de către biroul de cadastru și publicitate imobiliară.
c) documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism, în copie”.
Contrar susținerilor pârâților, reclamantul nu era obligat a depune titlul de proprietate cu privire la imobil ( art. 19 alin. 2 din Ordin ).
Cu toate acestea, reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii celorlalte condiții de formulare a cererii potrivit normelor legale anterior menționate, deși, prin adresa nr._/31.05.2013 ( fila 3 ) chiar și Instituția P. Județului O. a comunicat acestuia forma pe care trebuie să o îmbrace solicitarea și actele ce trebuie a fi atașate.
Este de remarcat că reclamantul a refuzat în mod constant să se conformeze acestor dispoziții legale, motiv pentru care, raportat la aspectele anterior menționate, acțiunea astfel formulată este neîntemeiată.
Împotriva susmenționatei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul, criticând-o pe motive de nelegalitate sub următoarele aspecte:
Instanța de fond a constatat greșit că cererea sa nu este motivată în drept, deși a arătat că „în drept, a invocat dispozițiile Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 215/2001, ale Legii nr. 340/2004, ale HG nr. 460/2006, ale Legii nr. 554/2004 și ale Legii nr. 50/1991”.
Instanța și-a motivat hotărârea referindu-se numai la apărările pârâților, fără a se pronunța cu privire la solicitarea sa de obligare a pârâților de eliberarea „documentelor necesare dezbaterii succesiunii defunctei I. B.(…)”.
Instanța de fond trebuia să constate că lipsa formularului tip și a unei părți a documentelor legale necesare emiterii certificatului de urbanism sunt o consecință a împiedicării de către Primăria C. a dezbaterii succesiunii.
Recurentul-reclamant nu și-a întemeiat în drept recursul, iar cu ocazia dezbaterii în fond recursului acesta a solicitat admiterea recursului și reformarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În cauză, s-au formulat întâmpinare doar de către intimatul-pârât D. C. care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul de față se apreciază nefondat din perspectiva următoarelor considerațiuni:
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de control judiciar constată că, potrivit dispozițiilor de lege lata( art. 6 alin. 2 din Legea nr. 50/1991), emiterea certificatului de urbanism intră în atribuțiile de autorităților prevăzute la art. 4 din actul normativ precitat, respectiv „președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București, primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor …”.
Prin urmare, nici eliberarea certificatului de urbanism, nici a certificatului de atestare fiscală nu intră în atribuțiile prefectului, așa cum a reținut și judecătorul fondului.
Cum autoritatea învestită în speță cu eliberarea certificatului de urbanism, Primarul ., nu a fost sesizată cu documentația completă prevăzută de lege( dispozițiile art. 19 alin. 1 din Ordinul MDRL nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991), sens în care a fost informat reclamantul, Curtea apreciază că nu este vorba în speță de un refuz nejustificat al autorității locale de emitere a certificatului de urbanism.
În privința solicitării de emitere a certificatului de atestare fiscală, Curtea reține că nici la judecata în fond și nici în recurs, reclamantul nu a făcut dovada formulării unei atare cereri cu respectarea modelului prevăzut în Anexa 2 la Ordinul MFP nr.752/2006.
Cât privește nesoluționarea cererii de eliberare a documentelor necesare dezbaterii succesiunii defunctei I. B., este adevărat că prima instanță na a analizat acest capăt de cerere, însă Curtea reține că autoritatea locală competentă nu a fost învestită cu o solicitare expresă în acest sens. Astfel, din cererea de la fila 12 dosar fond rezultă că reclamantul a solicitat primăriei C. „eliberarea documentelor necesare la notariat pentru deschiderea succesiunii autoarei B. I., co, C., Jud. O., conform Legii nr. 18/1991”, fără a preciza în concret despre ce documente este vorba, aspect neclarificat nici în recursul de față, în condițiile în care recurentul precizează în această privință doar că „lipsa formularului tip și a unei părți a documentelor legale necesare emiterii certificatului de urbanism sunt tocmai o consecință a împiedicării de către Primăria C. a dezbaterii succesiunii”.
Față de cele arătate mai sus, Curtea constată că răspunsul primit de reclamant sin partea autorității pârâte competente( Primarul . trei solicitări ale sale este unul conform cu dispozițiile legale precitate, nefiind vorba în speță de un refuz nejustificat sancționabil în temeiul Legii nr. 554/2004 și, prin urmare, nici de un prejudiciu în patrimoniul reclamantului care ar trebui reparat.
Așa fiind, urmează a face aplicarea în speță a disp. art. 496 din Noul Cod de procedură civilă, referitoare la respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B. E., cu domiciliul în G., .. 28, jud. G. împotriva sentinței nr. 804 din 22.04.2014, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI O., D. C. - PRIMAR AL COMUNEI C., JUD. O., C. C. - SECRETAR JURIST AL PRIMĂRIEI COMUNEI C., JUD. O., I. E. - PREFECT AL JUD. O. și Ș. N. - ȘEF SERVICIU VERIFICARE DIN C. PREFECTURII JUD. O., având ca obiect, obligația de a face.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 9 decembrie 2014.
Președinte, V. M. D. | Judecător, E. L. P. | Judecător, G. I. |
Grefier, Filuța E. D. |
Red.GI/06.01.2015
Tehnored.FED/06.0.2015/2ex.
Fond - C.L.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 4425/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 1283/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
