Obligaţia de a face. Decizia nr. 18/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 18/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 04-01-2013 în dosarul nr. 15313/99/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 18/2013
Ședința publică de la 04 ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte: I. O. M.
Judecător: D. R. G. Ș.
Judecător: M. C. P.
Grefier: M. G. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenții Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași în contradictoriu cu intimatul N. A., având ca obiect obligația de a face restituire taxă auto – recurs împotriva sentinței civile nr. 2018/CA/25.09.2012 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care se află la primul termen de judecată.
Se solicită judecata cauzei și în lipsă în temeiul dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.
Instanța, analizând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE A P E L,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 2018/CA/25.09.2012 Tribunalul Iași a admis acțiunea formulată de reclamantul N. A., în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice a Județului Iași și Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, dispunând anularea deciziei de soluționare a contestației împotriva deciziei de calcul al taxei pe poluare nr. DG 1119 din 05.12.2011, precum și această ultimă decizie, emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași_ din 13.10.2011, pe care a obligat-o să restituie reclamantului suma de 5.569 lei, achitată de acesta cu titlu de taxă de poluare, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, precum și să plătească dobânda aferentă acestei sume, plus 1046 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a apreciat că dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule contravin prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași, care critică hotărârea primei instanțe pe motiv că în mod nejustificat nu s-a observat că prin O.U.G. nr. 50/2008 s-a urmărit asigurarea protecției mediului, că aceste măsuri care sunt în concordanță cu dreptul european, că în mod eronat s-a invocat incidența prevederilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene, din moment ce principiul general valabil recunoscut este acela că „poluatorul plătește”, că nu există suport pentru a se reține că sunt îndeplinite condițiile pentru constatarea unei plăți nedatorate, și că cererea de restituire nu poate fi încadrată în nici una din situațiile prevăzute de art. 117 din O.G. nr. 92/2003, nedatorându-se dobânzile solicitate.
S-a mai învederat instanței si faptul ca nu puteau fi obligate la plata celuielilor de judecata deoarece nu sunt întrunite condițiile disp. art. 274 C pr civ, neavând nicio culpa procesuala.
În recurs nu au fost administrate alte probe.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea reține:
Reclamantul a achiziționat un autoturism ce fusese anterior înmatriculat într-o tara comunitara, iar pentru a-l înmatricula în România, a fost obligat să plătească taxa pe poluare auto, introdusă prin O.U.G. nr. 50/2008, și, la cererea de restituire, pârâta – recurentă i-a făcut cunoscut că nu se încadrează în excepțiile prevăzute de art. 3 alin. 2 din actul normativ menționat și că obligația de plată este legală.
Chiar dacă taxa a fost încasată în baza unui act normativ cu putere de lege, Curtea apreciază că în mod justificat prima instanță a reținut că prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană au prioritate față de dreptul intern și că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
Din această perspectivă, prima instanță a reținut în mod judicios faptul că taxa pe poluare, introdusă prin O.U.G. nr. 50/2008, urmărește restrângerea posibilității introducerii în România a autoturismelor second-hand, ce erau deja înmatriculate în alte state membre ale Comunității Europene, și protejarea producției interne de autoturisme, situație ce nu poate fi justificată prin apelarea la principiul „poluatorul plătește”, din moment ce taxa nu a fost extinsă pentru toți cei implicați în traficul rutier intern, taxa reprezentând în realitate o taxă deghizată cu efect echivalent, ce nu poate fi încadrată în nici una dintre excepțiile de la regula stabilită de art. 90 paragraf I din Tratatul Comunității Europene.
Ca atare, constatând că în mod corect prima instanță a apreciat că dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 sunt contrare art. 110 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, întrucât urmărește diminuarea introducerii în România a unor autoturisme deja înmatriculate în alte state membre ale Uniunii, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second – hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România, conduită considerată inadmisibilă după data aderării României la U.E., Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul promovat de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași și Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, constatând totodată deplina incidență în cauză a dispozițiilor art. 117 și art. 124 Cod procedură fiscală.
Și in ceea ce privește soluția data de prima instanță asupra cererii de acordare de cheltuieli de judecata sentința este corecta, pirita-recurenta fiind căzuta in pretenții ca urmare a atitudinii adoptate, de ignorare a dispozițiilor comunitare incidente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași împotriva sentinței nr. 2018/CA/2012 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04.01.2013.
Președinte, I. O. M. | Judecător, D. R. G. Ș. | Judecător, M. C. P. |
Grefier, M. G. A. |
Red.P.M.C.
Tehnored.A.M.
2 ex./16.01.2013
Jud.fond: Tribunalul Iași – P. E..-
| ← Pretentii. Decizia nr. 3997/2013. Curtea de Apel IAŞI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 65/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
