Pretentii. Decizia nr. 3970/2013. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3970/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 01-11-2013 în dosarul nr. 3528/111/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția a II-a Civilă, de C.
Administrativ și Fiscal –
Număr operator date cu caracter personal - 3159-
Dosar nr._ /CA/2012 - R
DECIZIA NR.3970/CA/2013 - R
Ședința publică din 1 noiembrie 2013
Președinte: V. A. - judecător
Judecător: F. M.
Judecător: B. O.
Grefier: M. L.
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR cu sediul în Oradea, ..2 B, județul Bihor în contradictoriu cu intimatul reclamant C. G. D. cu domiciliul ales în Oradea, .,. Bihor și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței, Corp A, nr.294, Sector 6 împotriva Sentinței nr.4482 din 11 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, intimatul reclamant a depus la dosar concluzii scrise, cauza este la primul termen în recurs, recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Cauza a fost luată la a doua strigare, constatându-se lipsa părților.
Instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
D e l i b e r â n d:
Constată că prin Sentința nr. 4482 din 11 iunie 2013 Tribunalul Bihor a admis acțiunea reclamantului, a obligat pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 2059 lei cu titlu de taxă pe poluare cu dobânda prevăzută de Codul de procedură fiscală de la data plății până la restituirea acesteia.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă și a obligat chemata în garanție să restituie pârâtei taxa pe poluare de mai sus cu dobânda prevăzută de Cod procedură fiscală de la data plății până la restituirea acesteia.
A obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 443,6lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Taxa pe poluare are un vădit caracter ilicit, fiind în discordanță cu prevederile Tratatului U.E., dar și cu principiile instituite de C.J.U.E., în urma deciziilor de interpretare, decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre, astfel că actele administrative emise de pârât în legătură cu organizarea și executarea dispozițiilor legale care prevăd această taxă sunt nelegale, motiv pentru care a dispus obligarea autorităților publice pârâte să restituie taxa pe poluare achitată pentru înmatricularea autoturismului importat de către reclamant.
Cu privire la capătul de cerere accesoriu privind plata dobânzii, instanța a constatat că prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 aprilie 2013 dată în cauza C-565/11 M. I., s-a stabilit că, atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a pierderilor reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (dobânda).
Modul de calcul a acestor dobânzi trebuie să respecte principiile echivalenței și efectivității, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor cereri similare întemeiate pe dispoziții de drept intern și nici concepute astfel încât să facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii.
În ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într‑o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei.
S-a constatat că limitarea dobânzilor la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește cerința efectivității.
În raport de aceste considerente al Curții de Justiție a Uniunii Europene, instanța a obligat pârâta să restituie reclamantului taxa percepută nelegal cu dobânda prevăzută de O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, calculată de la data plății fără temei a taxei și până la data restituirii acesteia.
În temeiul prevederilor art.63 Cod procedură civilă, apreciind întemeiată cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu București, formulată de pârâta, a admis-o și a obligat chemata în garanție, să restituie pârâtei taxa de poluare, având în vedere că, în conformitate cu prevederile art.1 din OUG nr.50/2008 taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la fondul de mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen, scutit de plata taxelor judiciare de timbru, a declarat recurs pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR solicitând în principal admiterea excepției tardivității contestației formulate împotriva deciziei de calcul, iar în subsidiar, pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului său, recurenta a arătat că sentința recurată este netemeinică și nelegală.
În susținerea excepției tardivității formulării contestației având ca obiect anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr._/30.07.2008 a reținut următoarele:
Urmare a contestației formulate la D.G.F.P. Bihor împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare nr._/30.07.2008 în sumă de 2059 lei,organele fiscale au emis Decizia nr. 187/27.03.2008, prin care, în temeiul art. 207 alin. 1, 210 alin. 1, 213 alin. 5 și 216 din OG 92/2003 în mod legal și temeinic au respins contestația formulată pe cale administrativă pentru neîndeplinirea condițiilor procedurale, nefiind depusă în termen. Prin urmare, intimata reclamantă este decăzută din dreptul de a formula contestație împotriva actului administrativ.
În subsidiar, pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând următoarele:
Arată că potrivit articolul 4 alin 1 și 2 din Legea 9/2012, privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se percepe atât pentru autovehiculele second-hand provenite dintr-un stat membru U.E, cât și pentru autovehiculele second- hand rulate din România în cazul transcrierii dreptului de proprietate asupra unui vehicul .
Pe fondul cauzei, arată că, în speță, sunt aplicabile prevederile art.1 alin.1, art.3 alin.1, art.4 lit.”a și b” și art.6 alin.4 din OUG nr.50/2008, completate cu cele ale art.1 alin.1 din Normele Metodologice de aplicare a OUG nr.50/2008.
Conform prevederilor art.4 lit.a din OUG nr.50/2008, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, iar vechimea autovehiculului rulat se calculează in funcție de data primei înmatriculări a acestuia.
Potrivit dispozițiilor comunitare invocate de reclamant, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect produselor altor tari membre ale Comunității unor impozite interne de orice natura, superioare celor care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Ori, taxa de poluare instituita de dispozițiile OUG nr.50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, aceasta taxa fiind perceputa pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind astfel la poluarea mediului.
Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile O.U.G. nr.50/2008 ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art.1 alin.2, care enumeră categoriile de programe și proiecte pentru protecția mediului, care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit acestui act normativ.
Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituie, cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia, sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon.
Potrivit art.12 alin. 1 din OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în cazul în care taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, achitată, este mai mare decât timbrul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind timbrul de mediu, calculat în lei la cursul de schimb valutar valabil la momentul înmatriculării sau al transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat, se pot restitui sumele reprezentând diferența de sumă plătită, numai către titularul obligației de plată, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Astfel, legiuitorul a dispus restituirea în parte a taxei achitate în perioada menționată.
În privința capătului de cerere privind acordarea dobânzii fiscale de la data plății solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat.
Așa cum a precizat și instanța de fond, în materie fiscala dreptul contribuabilului de a i se acorda dobânda pentru sumele de restituit de la bugetul de stat, este reglementat de art.124, coroborat cu art.117, și art.70 din O.G. nr.92/2003- privind Codul de pr.fiscală, republicat, dispoziții legale care prevăd că:
Art. 124.
(1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin.(2) și (21) sau la art.70, după caz,până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
(2) Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art.120 alin.(7) și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori.
Dobânda (legala) în materie fiscală este stabilită la nivelul majorării de întârziere prevăzute de Codul de procedură fiscală, și se calculează din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.70 din Codul de procedură fiscală ( de la data formulării cererii de restituire), potrivit art.124 alin.(l) si (2) raportat la art.70 din Codul de procedură fiscală, O.G. nr.92/2003 .
Dobânda legala, pentru obligații bănești, se calculează potrivit art.2 alin.2 din Ordonanța nr.9/2000. si este stabilita la nivelul dobânzii de referința a Băncii Naționale a României, diminuat cu 20%. (a se vedea art.2 alin.2 ), aceasta din urma se acorda de la data achitării sumei.
Consideră că, speței îi sunt aplicabile dispozițiile art.2 alin.2 din Ordonanța nr.9/2000. Pe cale de consecință, instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică si nelegală.
Mai mult, potrivit art.124 din O.G. nr.92/2003- privind Codul de procedură fiscală, republicat, "Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget ( n.n. bugetul de stat) contribuabilii au dreptul la dobândă …Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor”.
Ori, potrivit art. 1 din O.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, taxa de poluare pentru autovehicule constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, nefiind un venit la bugetul de stat, nefiind prevăzută /instituită de dispozițiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nu i se poate aplica prevederile O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală referitor la dobânda fiscală prevăzută de Codul de procedură fiscală ( aplicabile exclusiv creanțelor fiscale). asa cum în mod temeinic si legal a dispus si Tribunalul Maramureș potrivit sentinței civile nr.6453/23.11.2011 pronunțată în dosar nr._ - practică judiciară anexată prezentei în copie..
Totodată, solicită instanței modificarea sentinței recurate, în sensul înlăturării dispoziției privind obligarea A.F.P. Oradea - la restituirea către reclamant a taxei de poluare si a dobânzii aferente având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.1 din O.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. această taxă constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu. Pe cale de consecință, -A.F.P. Oradea- nu poate fi obligată la restituirea către reclamant a taxei de poluare. In acest sens invocă, lipsa calității procesuale pasive, în prezenta cauză, recurenta nefiind beneficiara de fapt și de drept a sumei reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule. aceasta constituind venit la bugetul F. pentru mediu si se gestionează de Administrația F. pentru Mediu .
Pe cale de consecință, taxa de poluare pentru autovehicule, nefiind o taxă de natură fiscală, are un alt mod de calcul și o altă destinație, iar pârâta nu poate fi obligată la restituirea taxei de poluare ...si a dobânzii aferente ".
Taxa de poluare pentru autovehicule instituită prin O.U.G. nr. 50/2008 nu este o taxă de natură fiscală contrar celor susținute de instanța de fond), nefiind prevăzută/instituită de dispozițiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Ca urmare, nu i se pot aplica prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, referitor Ia dobânda fiscală prevăzută de Codul de procedură fiscală ( aplicabile exclusiv creanțelor fiscale).
Mai mult, ordonatorul principal de credite al contului distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului, în care sunt de fapt virate sumele de bani reprezentând " taxa de poluare " este Administrația F. pentru Mediu București, instituție centrală care poate și dispune de restituirea sumelor virate în contul acesteia, "taxa de poluare" constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, instituția noastră nu poate dispune restituirea sumelor încasate cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule. din contul " distinct " al Administrației F. pentru Mediu București.
În consecință se impune modificarea în parte a sentinței recurate.
In temeiul art.304 pct.6 din Cod procedură civilă solicită casarea sentinței recurate, pentru următoarele considerente:
In fapt, reclamantul prin cererea de chemare in judecata a solicitat restituirea de către parata a taxei in cuantum de 2059 lei, actualizata cu rata dobânzii legale conform prevederilor Codului de procedură fiscala, până la restituirea efectivă si nu a solicitat acordarea dobânzilor calculata de la data plații, așa cum in mod greșit a acordat instanța de fond, aceasta acordând ceea ce nu s-a cerut, si pe cale de consecința solicitam casarea sentinței recurate .
Art. 304 pct 6 prevede: Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere in următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate: dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
Astfel, solicită admiterea recursului si modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
De asemenea, arată că instanța de fond a omis să oblige și chemata în garanție AFM la plata cheltuielilor de judecată, cu toate că cererea de chemare în garanție a fost admisă în totalitate.
În privința cheltuielilor de judecată solicitate de reprezentantul reclamantei în fond și în recurs solicită aplicarea prevederilor art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă potrivit căruia judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori vor constata motivat să sunt nepotrivit de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
În drept au fost invocate dispozițiile legale invocate în cuprinsul recursului.
Examinând excepția tardivității recursului invocată din oficiu de instanță în ședința publică din 1 noiembrie 2013, se constată că această excepție este întemeiată, motiv pentru care recursul va fi respins ca tardiv .
Astfel, Sentința nr.4482 din 11 iunie 2013 a fost comunicată recurentei pârâte la data de 2 august 2013, conform dovezii de la fila nr.40 din dosar, iar recursul a fost înregistrat la instanța a cărei hotărâre se atacă la data de 21 august 2013, peste termenul de 15 zile prevăzut de art.20(1) din Legea nr.554/2004.
Pentru aceste considerente, instanța constată că recursul declarat de recurentă este tardiv, urmând a fi respins ca atare.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la plata sumei de 300 lei în favoarea intimatului reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanța depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR cu sediul în Oradea, ..2 B,județul Bihor în contradictoriu cu intimatul reclamant C. G. D. cu domiciliul ales în Oradea, .,. Bihor și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței, Corp A, nr.294, Sector 6 împotriva Sentinței nr.4482 din 11 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate reclamante suma de 300 lei cheltuieli de judecată în recurs.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 noiembrie 2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
V. A. F. M. B. O. M. L.
Red.dec.F. M.
7.11.2013
Jud.fond E. D.V
Tehnored. M.L./2 ex.
7.11.2013
| ← Alte cereri. Încheierea nr. 2/2013. Curtea de Apel ORADEA | Pretentii. Decizia nr. 1608/2013. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
