Anulare act administrativ. Sentința nr. 61/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 61/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 886/46/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ SENTINȚA NR. 61/F-C.
Ședința publică din 27 Februarie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: C. G. N. - judecător
M. M. - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanta . CALITATE - CALITAS SRL, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, în contradictoriu cu pârâtul M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – DIRECȚIA GENERALĂ PESCUIT – AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL PENTRU PESCUIT, cu sediul în București, .. 24, sector 3.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 20 februarie 2013, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 04.10.2012 reclamanta . Calitate – Calitas SRL a chemat în judecată pe pârâtul M. A. și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, solicitând instanței să dispună anularea deciziei de respingere a cererii de finanțare nr.RO 35_ 05 20 0257, comunicată reclamantei prin Notificarea cu privire la neeligibilitatea cererii de finanțare nr.857/21.12.2011, decizia nr._/10.02.2012 prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată de reclamantă, precum și toate actele subsecvente.
Totodată, reclamanta a solicitat instanței să constate că „Proiectul pilot pentru ferma piscicolă eco-eficientă, la debite reduse, în medii protejate”, depus de aceasta, a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului privind Programul Operațional pentru Pescuit (P.) 2007-2013, Măsura 3.5 – „Acțiuni pilot”, corespunzător apelului de proiecte din anul 2011 și în conformitate cu normele legale în vigoare și, drept consecință, că poate fi admis la finanțare.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, împreună cu partenerul său științific Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara, a elaborat Proiectul-pilot susarătat și a depus la pârât o cerere de finanțare pentru obținerea sprijinului financiar nerambursabil din Fondul European pentru Pescuit (FEP), prin P., în cadrul Axei prioritare nr.3 Măsuri de interes comun, Măsura 3.5 – Acțiuni pilot.
În etapa de verificare a conformității administrative și în etapa de verificare pe teren pârâtul a ajuns la concluzia că cererea de finanțare întrunește cerințele legale.
Ulterior însă, pe parcursul procedurii, s-a concluzionat că Proiectul nu are caracter inovativ.
Reclamanta a arătat că pentru a îndeplini condițiile de admitere a cererii de finanțare s-a angajat în cheltuieli financiare însemnate, iar respingerea ulterioară a cererii îi produce un prejudiciu dat atât de investiția inițială, cât și de redevența pe care trebuie să o plătească în baza contractului de concesiune pentru terenul unde urma să fie amplasată ferma piscicolă.
Reclamanta a susținut că deciziile pârâtului, prin care s-a stabilit că cererea de finanțare nu este eligibilă din cauză că nu se conturează explicit caracterul inovativ al proiectului, sunt nelegale, întrucât evaluarea proiectului s-a realizat în mod superficial, iar criteriile de evaluare au fost interpretate în mod excesiv.
Astfel, ceea ce era esențial pentru proiect era să propună testarea unor soluții tehnologice noi, inovative, plecând de la concepte existente, ca răspuns pentru o . probleme reale, iar nu să instituie principii noi. Acvaponia, domeniu în care urma să fie realizat proiectul, nu este foarte larg cunoscută și folosită în plan european și cu atât mai puțin în România.
Proiectul nu trebuia să propună o tehnologie de noutate absolută la nivel mondial sau european, ci să propună tehnologii inovatoare în scopul dobândirii și răspândirii de cunoștințe tehnice sau economice asupra acestora, ceea ce Proiectul reclamantei conținea. Proiectul nu trebuia evaluat după criteriile acordării unui brevet de invenție, ci după gradul de noutate în plus față de tehnicile deja cunoscute și aplicate.
Sub aspectul evaluării caracterului inovativ al Proiectului său, reclamanta a criticat organismul științific care a realizat analiza proiectului, arătând că acesta nu a fost unul independent, ci cu posibile interese în raport cu Proiectul și potențial concurent solicitant pe aceeași măsură din P..
În privința deciziei de respingere a contestației administrative, reclamanta a arătat că răspunsul comisiei conține argumente complet noi față de cele comunicate anterior de pârât și nu răspunde argumentelor invocate de reclamantă în contestație. De asemenea, conține afirmații care nu au fost formulate niciodată de reclamantă.
Pârâtul a depus întâmpinare (fila 61) solicitând respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată, întrucât trei institute de cercetare în domeniu, independente, au stabilit că Proiectul acesteia nu are caracter inovativ.
La data de 02.11.2012 reclamanta a depus note scrise (fila 109), invocând faptul că actele contestate în speță sunt nelegale și prin prisma faptului că Proiectul a fost evaluat greșit, fără respectarea prevederilor legale și fără asigurarea unei evaluări imparțiale. S-a susținut că pentru etapa procedurală „verificare criteriilor de eligibilitate” nu există prevedere legală care să dispună evaluarea caracterului inovativ al proiectului. D. în „Grila de evaluare tehnică pentru Măsura 2.5. - Proiecte pilot” ce constituie Anexa 18, este menționat criteriul abordării inovative a Proiectului, criteriu evaluat cu maxim 10 puncte.
În legătură cu independența organismului științific care să evalueze caracterul inovativ al proiectului, reclamanta a susținut că pârâtul nu a făcut publice procedurile de evaluare a caracterului inovativ al proiectelor care depășesc un milion euro, temeiul legal în care au fost alcătuite aceste proceduri și procedurile de selectare a specialiștilor care să facă respectiva evaluare, cu atât mai mult cu cât afirmațiile primite pe Proiectul reclamantei de la pretinșii specialiști nu au fost argumentate și nu au ținut seama de caracteristici specifice ale proiectului. În plus, între punctele de vedere formulate de specialiștii de G. și cei de la Nucet există chiar identitate în exprimare.
Sub același aspect s-a afirmat de către reclamantă că organismele independente care i-au evaluat proiectul sunt în egală măsură solicitanți eligibili pentru Măsura 3.5 P. 2007-2010, în condițiile în care lista proiectelor depuse nu este publică, iar institutele respective au fost parteneri în proiectele menționate.
Pârâtul a răspuns noilor argumente ale reclamantei prin note scrise (fila 195 dosar) susținând că cele trei organisme evaluatoare sunt singurele organisme științifice independente cu activitate în piscicultură și că, în urma demersurilor sale, reprezentanta reclamantei a primit un răspuns de la Comisia Europeană în care i s-a adus la cunoștință că selecția propunerilor de proiect este sarcina exclusivă a autorității competente a statului membru UE, în exercitarea căreia Comisia Europeană nu intervine.
În privința pretenției de a constata că Proiectul reclamantei poate fi admis la finanțare, pârâtul a arătat că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că cererea de finanțare nu îndeplinește criteriile de eligibilitate și nu a parcurs toate etapele prevăzute în legislația comunitară și în cea națională.
Prin notele scrise depuse ulterior la dosar (fila 376) reclamanta a precizat că a semnalat Comisarului European pentru Afaceri Maritime și Pescuit, precum și Autorității de audit din România, neregulile din procesul de evaluare a proiectelor aferente Măsurii 3.5. din P. 2007-2013, iar răspunsul primit din partea Comisarului european arată interesul Comisiei Europene asupra aspectelor semnalate.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că cererea reclamantei nu este întemeiată.
1. Sub aspectul stării de fapt, Curtea reține că reclamanta a depus la pârât o cerere de finanțare pentru „Proiectul pilot pentru ferma piscicolă eco-eficientă, la debite reduse, în medii protejate” în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit (P.) 2007-2013, Axa prioritară 3, Măsura 3.5 – „Acțiuni pilot”.
La data de 21.12.2011, pârâtul a emis Notificarea nr.857 (fila 7), prin care a încunoștințat pe reclamantă că cererea sa de finanțare nu este eligibilă întrucât, în urma evaluării Proiectului pilot de către un organism independent la solicitarea autorității de gestionare, potrivit Ghidului solicitantului, s-a stabilit că acesta nu are caracter inovativ. În atare condiții, cererea de finanțare nu respectă criteriile privind eligibilitatea și realizarea obiectivelor stabilite prin P. 2007-2013.
Reclamanta a formulat contestație (fila 9), criticând maniera de evaluare a caracterului inovator al proiectului și solicitând realizarea unei reevaluări de către un alt organism științific independent, pe care să-l cunoască cu anticipație pentru a aprecia în mod direct asupra independenței acestuia.
Pârâtul a răspuns la contestație (fila 21 dosar), menținând concluzia că cererea de finanțare nu este eligibilă pentru că Proiectul pilot nu are caracter inovativ.
Ulterior, reclamanta a formulat plângere împotriva notificării (fila 23), susținând că evaluarea proiectului său sub aspectul caracterului inovativ trebuia realizată înainte de aprobarea acestuia, iar nu ulterior în etapa de verificare a conformității administrative și a eligibilității sau într-o altă etapă de evaluare ulterioară. În plus, caracterul inovativ al proiectului este menționat ca și cerință doar în etapa de evaluare tehnică și este creditat cu un maxim de 10 puncte, nefiind hotărâtor în mod exclusiv pentru evaluarea proiectului. S-a mai susținut că evaluarea nu poate avea decât un caracter consultativ.
2. Sub aspectul normelor de drept aplicabile, Curtea reține incidența în speță a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27.07.2006 privind Fondul European pentru Pescuit, ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 din 26.03.2007 al Comisiei și ale HG nr. 442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013.
3. JUDECATA:
Sprijinul financiar nerambursabil pentru care a aplicat reclamanta a fost prevăzut a se acorda în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului.
Potrivit art. 36 din respectivul regulament, măsurile de interes comun sprijinite de FEP, ce constituie Axa prioritară 3, se pot referi la proiecte-pilot.
Potrivit art. 41 „1. FEP poate sprijini proiecte pilot, inclusiv utilizarea experimentală a unor tehnici de pescuit mai selective, destinate dobândirii și răspândirii unor noi cunoștințe tehnice și desfășurate de un operator economic, o asociație profesională recunoscută sau orice alt organism competent desemnat în acest sens de statul membru, în parteneriat cu un organism științific sau tehnic.
2. Proiectele pilot prevăzute la alineatul (1) pot: (a) testa, în condiții apropiate de cele reale din sectorul producției, viabilitatea tehnică sau economică a unei tehnologii inovatoare în scopul dobândirii și răspândirii de cunoștințe tehnice sau economice asupra tehnologiei testate; (b) permite desfășurarea de teste asupra planurilor de gestiune și a planurilor de alocare a efortului de pescuit, inclusiv, dacă este necesar, instituirea de zone interzise pescuitului, pentru a evalua consecințele biologice și financiare, precum și repopularea experimentală; (c) dezvolta și testa metode de îmbunătățire a selectivității uneltelor de pescuit, de reducere a capturilor accesorii, a capturilor aruncate înapoi în mare sau a impactului asupra mediului, în special pe fundul mării; (d) testa tipuri alternative de tehnici de gestionare a pescuitului. (…)”.
Prin Regulamentul (CE) nr. 498/2007 din 26.03.2007 al Comisiei s-au stabilit norme detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1198/2006.
Potrivit art. 19 alin. 4 din respectivul regulament „În cazul în care costurile totale ale unui proiect-pilot depășesc 1 milion EUR, autoritatea de gestiune solicită, anterior aprobării, o evaluare a unui organism independent științific”.
În speță, proiectul depus de reclamantă depășea 1 milion de euro, astfel încât pârâtul a solicitat Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură G. să realizeze o evaluare a acestuia din perspectiva caracterului inovator al tehnologiei propuse (fila 251).
În răspunsul primit (filele 70-73) se specifică faptul că din proiect nu rezultă explicit caracterul inovativ și că acesta poate fi considerat o aplicație a unor sisteme și tehnologii uzual folosite în acvacultura mondială.
Ca urmare a contestației administrative formulate de reclamantă, pârâtul a cerut un punct de vedere și de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet. În răspunsul său, acest organism a concluzionat că din proiect nu reiese caracterul inovativ al acestuia, tehnologiile propuse pentru testarea viabilității tehnice și economice fiind deja aplicate în sectorul de producție din țară și din străinătate (filele 65-69).
Pârâtul a pretins că a solicitat un al treilea punct de vedere asupra proiectului și de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării”, fiind primit un răspuns din partea Prof. univ. Dr. M. G. de la Universitatea Ovidus C.. În acest sens a fost depus la dosar un înscris (filele 74-75) care, deși critică proiectul sub diverse aspecte, nu arată fără echivoc faptul că acesta a fost evaluat din perspectiva caracterului inovativ al tehnologiilor propuse și răspunsul ar fi negativ.
Din cele de mai sus Curtea reține că pârâtul a respectat legea atunci când a solicitat o evaluare a Proiectului reclamantei din partea Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură G., iar faptul de a solicita și alte evaluări, deși legea nu mai impunea un astfel de demers, este un aspect care poate fi apreciat ca dovadă de bună credință din partea acestuia și de dorință de a elimina o posibilă eroare în evaluarea proiectului.
Reclamanta a criticat etapa în care a fost evaluat caracterul inovativ al proiectului său, susținând că evaluarea nu trebuia realizată în etapa de verificare a criteriilor de eligibilitate, ci în etapa de evaluare tehnică.
Potrivit Ghidului Solicitantului pentru P. 2007-2013 Măsura 3.5 Acțiuni pilot pentru anul 2011, ghid care a fost întocmit pentru informarea potențialilor solicitanți, finanțarea prin P. se obține pentru activități eligibile, cum ar fi „testarea, în condiții apropiate de cele reale din sectorul producției, a viabilității tehnice sau economice a unei tehnologii inovatoare în scopul dobândirii și răspândirii de cunoștințe tehnice sau economice cu privire la tehnologia testată” (fila 129).
Se constată că Ghidul preia prevederile sus citate ale art. 41 paragraful 2 lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului.
În privința pașilor de urmat pentru accesarea programului, Ghidul Solicitantului prevede la punctul 3.4 etapa „verificării conformității administrative și a eligibilității” cererii de finanțare.
La numărul 6 din condițiile de eligibilitate ce sunt verificate în etapa respectivă este enumerată cerința ca proiectul să conțină activități eligibile pentru Măsura 3.5 (fila 138).
La punctul 3.5 Ghidul Solicitantului prevede etapa „evaluării tehnice și financiare a cererii de finanțare”. În cadrul criteriului nr. 1 „Relevanța proiectului pentru obiectivele axei prioritare și ale măsurii” se are în vedere măsura în care proiectul propune o abordare inovativă, punctajul maxim pentru această cerință fiind de 10 puncte (fila 141).
În speță, pârâtul a respectat etapele de evaluare, astfel că sub aspect formal nu există abatere de la procedură.
Cât privește procedura în sine și stabilirea priorității verificării unor condiții înaintea altora, aceasta este atributul exclusiv al pârâtului și nu poate fi cenzurat de instanță în măsura în care nu se invocă și nu se dovedește că, în acest fel, pârâtul a nesocotit principiile și regulile impuse de normele comunitare în domeniu ori legea națională.
Astfel, potrivit art. 9 din Regulamentul nr. 1198/2006 „Punerea în aplicare a unui program operațional este în responsabilitatea statului membru. Această responsabilitate se exercită la nivelul teritorial corespunzător, în conformitate cu aranjamentele instituționale ale fiecărui stat membru și cu prezentul regulament”.
Ca atare, faptul că pârâtul a stabilit verificarea eligibilității activității proiectului în etapa conformității administrative este valabil câtă vreme nu încalcă norme legale în materie.
De altfel, Curtea constată că eligibilitatea activității proiectului, adică propunerea unei tehnologii inovatoare, este o cerință esențială și prioritară evaluării cererii de finanțare din punct de vedere tehnic și financiar, pentru că doar în măsura în care tehnologia propusă este inovatoare se poate determina în etapa următoare proporția acestei cerințe între celelalte cerințe de evaluare tehnică.
Cât privește afirmația că evaluarea proiectului s-a realizat în mod superficial, iar criteriile de evaluare au fost interpretate în mod excesiv, Curtea constată că reclamanta nu a furnizat argumente și probe din care să se desprindă o astfel de concluzie.
Reclamanta a criticat procedura urmată de pârât susținând că acesta nu a făcut publice procedurile de evaluare a caracterului inovativ al proiectelor de peste un milion euro, temeiul legal în care au fost alcătuite aceste proceduri și procedurile de selectare a specialiștilor care să facă respectiva evaluare.
Curtea reține că, potrivit art. 20 alin. 1 lit g) din Regulamentul nr. 1198/2006, „Programul operațional conține (…) dispozițiile de punere în aplicare”.
Art. 20 alin. 2 prevede „Pentru fiecare din axele prioritare prevăzute la titlul IV, statul membru stabilește în programul său operațional condițiile și procedurile de aplicare a acestora (...)”.
Potrivit art. 29 alin . 2 din Regulamentul nr.498/2007 „(2)Autoritatea de gestiune furnizează beneficiarilor potențiali informații clare și detaliate cu privire cel puțin la: a)condițiile de eligibilitate ce trebuie întrunite pentru a putea obține finanțarea oferită de programul operațional; b)o descriere a procedurilor de examinare a cererilor de finanțare și indicarea termenelor; c)criteriile de selecție a operațiunilor ce urmează a fi finanțate; d)persoanele de contact de la nivel național, regional și local care pot furniza informații privind programul operațional”.
Prin urmare, procedurile concrete de urmat pentru un program operațional sunt stabilite de statul membru care derulează programul respectiv.
Din documentele prezentate la dosar, inclusiv pe suport optic, și din informațiile publicate pe pagina de internet a pârâtului www.madr.ro la domeniul Pescuit și Acvacultură (FEP) și subdomeniul Legislație P., Curtea reține că pârâtul a furnizat potențialilor beneficiari informațiile de mai sus.
Cât privește alegerea specialiștilor care să evalueze proiectele ce depășesc un milion de euro, regulamentele comunitare nu stabilesc reguli, iar reclamanta nu a indicat alte norme legale pe care pârâtul ar fi fost obligat să se respecte în acest sens.
Alegerea organismelor independente în vederea evaluării unui proiectul se realizează în funcție de obiectul proiectului – pilot, iar în absența unei obligații legale stricte în sensul stabilirii organismelor la care se va apela mai înainte de începerea procedurii pe P., alegerea acestora îi aparține autorității de gestiune în funcție de costul proiectului și de obiectul acestuia.
Faptul că nu s-a indicat anterior o lista a organismelor de evaluare sau o procedură de selectare a acestora nu afectează valabilitatea procedurii și nu prezumă o încălcare a principiului transparenței în condițiile în care organismele respective sunt independente.
Reclamanta a susținut fără dovezi că organismele ce au legătură cu cauza de față pot fi interesate în realizarea unei evaluări negative, pentru că sunt sau pot fi beneficiari ai programelor de finanțare derulare de pârât.
Paragraful 14 din preambulul Regulamentului nr. 498/2007 prevede că „Pentru a îmbunătăți transparența referitoare la utilizarea sprijinului acordat de FEP, lista beneficiarilor, numele operațiunilor și sumele alocate din fondurile publice de finanțare pentru aceste operațiuni trebuie să fie publicate anual de statele membre, electronic sau în orice alt mod”.
Reclamanta nu a dovedit că numele organismelor în discuție în speță se regăsesc în lista respectivă, iar afirmația că e posibil ca acestea să aibă interese nu se sprijină pe nicio dovadă certă sau cel puțin aptă să conducă la prezumții.
Evaluarea în sine nu poate fi cenzurată de instanță, fiind vorba despre o apreciere a specialistului în raport de cunoștințele sale profesionale sau/și științifice și potrivit convingerilor proprii. Chiar dacă evaluările specialiștilor de la G. și de la Nucet ar fi asemănătoare ori chiar identice în formulare, după cum susține reclamanta, ele nu pot fi cenzurate de instanță, iar concluzia referitoare la lipsa caracterului inovativ al tehnologiei propuse prin proiect nu poate fi schimbată cu o concluzie contrară, întrucât evaluările în sine nu sunt acte sau operațiuni administrative.
Instanța are competența de a cenzura doar actele administrative emise în considerarea evaluărilor în condițiile în care constată că acestea au fost emise cu nerespectarea legii ori că evaluările au fost realizate de organisme care nu sunt științifice și independente în relația cu pârâtul.
Or sub niciunul din cele două aspecte nu sunt dubii de nelegalitate în cauză: evaluările au fost realizate de organisme științifice, cu activitate în domeniul vizat de proiectul reclamantei, și independente în raport cu pârâtul.
Cât privește faptul că evaluarea trebuia realizată anterior aprobării cererii, Curtea reține că în acest fel s-a și efectuat, înțelegându-se prin „anterior aprobării” etapa de verificare a conformității administrative și a eligibilității, ce urmează etapei depunerii cererii de finanțare, iar nu în etapa evaluării.
Cât privește faptul că răspunsul comisiei de soluționare a contestației conține argumente complet noi față de cele comunicate anterior de pârât și nu răspunde argumentelor invocate de reclamantă în contestație ori conține afirmații care nu au fost formulate niciodată de reclamantă, Curtea reține concluzia răspunsului comisiei conform căreia „Faptul că proiectul nu conține activități eligibile pe Măsura 3.5 ”Proiecte pilot” duce la nerespectarea criteriului de eligibilitate de la pct. 6 din Lista de verificare a criteriilor de eligibilitate – Anexa 08 la Formular LVE 3.5 la Ghidul Solicitantului”. Acesta este și motivul pentru care reclamanta a primit Notificarea cu privire la neeligibilitatea cererii de finanțare, împotriva căreia a formulat contestația. Prin urmare, indiferent de modul în care sunt preluate afirmațiile reclamantei de către comisia de contestare și de modul în care respectiva comisie și-a argumentat soluția, Curtea reține că unicul motiv de respingere a cererii de finanțate și a contestației la notificare îl constituie faptul că cererea nu vizează o activitatea eligibilă în condițiile în care Proiectul-pilot propus nu are caracter inovativ, potrivit evaluării specialiștilor în domeniu.
Pentru cele expuse, concluzionând în sensul că pârâtul a respectat legea în evaluarea cererii de finanțare depusă de reclamantă, fiind obligat să ia în considerarea concluziile specialiștilor asupra proiectului acesteia, Curtea constată că atitudinea și actele pârâtului nu au încălcat drepturile și interesele legitime ale reclamantei.
Ca atare, văzând dispoz. art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge cererea reclamantei ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta . CALITATE - CALITAS SRL, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, în contradictoriu cu pârâtul M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – DIRECȚIA GENERALĂ PESCUIT – AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL PENTRU PESCUIT, cu sediul în București, .. 24, sector 3.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 februarie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal
Președinte, C. G. N. | ||
Grefier, M. M. |
Red.C.G.N.
EM/4 ex./18.03.2013
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 3462/2013. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 1940/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
