Pretentii. Decizia nr. 3275/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3275/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 30-10-2013 în dosarul nr. 20045/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR. 3275/R-C.
Ședința publică din 30 Octombrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: G. C., președinte secție
Judecător D. R.
Judecător C. G. N.
Grefier I. P.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ (în prezent, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș), cu sediul în Pitești, ., județul Argeș – în calitate de reprezentantă a pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PITEȘTI (în prezent, organizată în cadrul AJFP Argeș), împotriva sentinței nr. 3814 din 17 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Argeș – secția civilă în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul C. I., domiciliat în Pitești, ., ., . și pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, corp A, sector 6.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Analizând actele dosarului și observând că s-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
CURTEA
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 5 septembrie 2012, reclamantul C. I. a chemat în judecată pe pârâtele Administrația Finanțelor Publice Pitești și Administrația F. pentru Mediu solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate pârâtele la restituirea sumei de 2.238 lei, reprezentând taxă de poluare, sumă achitată cu chitanța . nr._/26.04.2012, cu dobânda aferentă, prevăzută de art.124 din Codul de procedură fiscală.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a achiziționat la data de 02.03.2012 un autoturism marca Skoda O., an fabricație 2006, pentru înmatricularea căruia în România i-a fost impusă plata sumei de 2.238 lei cu titlu de taxă pentru emisiile poluante, taxă ce contravine normelor dreptului comunitar. A mai precizat că a solicitat AFP restituirea taxei plătită în mod nelegal, însă cererea i-a fost respinsă.
Prin întâmpinarea depusă la 4 decembrie 2012, D.G.F.P. Argeș, în numele AFP Pitești, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a AFP Pitești, dar și a inadmisibilității acțiunii, arătând că în conformitate cu art.1 alin.2 din Legea nr.9/06.01.2012 taxa de poluare constituie venit la bugetului F. pentru Mediu și se gestionează de AFM, astfel că numai aceasta are calitatea de a gestiona taxa de poluare fiind singura instituție care are calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii pe motiv că taxa de poluare încasată este legală, iar cererea de restituire nu se justifică.
Prin sentința nr.3814 din 17 decembrie 2012 Tribunalul Argeș – Secția civilă a respins excepțiile invocate; a admis acțiunea formulată de reclamant și a obligat pe pârâte să restituie acestuia suma de 2.238 lei, reprezentând taxă de poluare, achitată cu chitanța . nr._/25.04.2012, plus dobânda legală la momentul plății efective, sens în care a anulat decizia de calcul nr._/24.04.2012.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive nu este întemeiată, întrucât pârâta AFP Pitești are calitate de autoritate fiscală competentă cu atribuții în ceea ce privește calculul valorii taxei de poluare, iar prin trezorerie are atribuția de a încasa taxa respectivă și de a o vira în contul Administrației de Mediu.
Nici excepția inadmisibilității acțiunii nu este fondată, deoarece pârâta AFP nu a făcut altceva decât să respecte legea în ceea ce privește calculul taxei de poluare, neavând nicio relevanță în cauză, acest aspect nefiind de natură a bloca accesul la justiție al unei părții vătămate într-un drept al său prin măsurile luate de către această instituție.
Tribunalul a reținut că, potrivit art. 8 din Legea nr.554/2004, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin.(1) lit.h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.
S-au mai reținut incidența interpretărilor normelor comunitare date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011 în cauza C-402/09 T. c. României, conform cărora art. 110 se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează importul de vehicule de ocazie, fără însă a descuraja cumpărarea de vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională. De asemenea, s-a invocat și hotărârea pronunțată în Cauza C-263/10 N./Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, Administrația Finanțelor Publice Târgu Cărbunești, Administrația F. pentru Mediu, CJUE a statuat, raportându-se la variantele taxei pe poluare aplicabile in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010, ca „Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și accesași uzură de pe piața națională”.
În consecință, întrucât potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României tratatele constitutive ale uniunii Europene se aplica prioritar fată de dispozițiile contrare din legile interne, iar art. 110 TFUE interzice restricționarea liberei circulații a mărfurilor, instanța a constatat cererea de restituire a sumei achitate cu titlu de taxa pentru emisii poluante ca fiind întemeiata.
Împotriva sentinței a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș (în prezent, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș), – în calitate de reprezentantă a pârâtei Administrația Finanțelor Publice Pitești (în prezent, organizată în cadrul AJFP Argeș), invocând dispoz. art. 304 pct. 9 C.proc.civ. și criticând-o pentru următoarele motive:
- în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a AFP Pitești, în sensul că doar Administrația F. de Mediu are calitate pasivă în cererea de restituire a taxei pentru emisiile poluante, ca instituție care are atribuția de a gestiona taxa respectivă potrivit art.1 alin.2 din Legea nr.9/2012. Ca atare, nu există temei legal pentru obligarea pârâților la restituirea taxei pe poluare;
- cererea de restituire nu se încadrează în dispozițiile art.117 din OG nr.92/2003. De asemenea, reclamantul a achitat taxa în mod benevol, înțelegând astfel să respecte prevederile legale în vigoare, iar actul în temeiul căruia acesta a înțeles să plătească taxa nu este actul administrativ fiscal atacat, ci Legea nr.9/2012.
- nici dobânda nu este datorată, fiind lipsită de temei legal, iar o astfel de plată se face în condițiile art.117-124 din OG nr.92/2003.
Examinând sentința prin prisma criticilor invocate și în raport de dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.proc.civ., Curtea constată că recursul nu este fondat, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu Legea nr. 9/2012, pentru înmatricularea în România a autoturismului său marca Skoda O., . TMBBA61Z_, reclamantul a plătit la data de 26.04.2012 taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule de 2.238 lei, în baza deciziei de calcul nr._/24.04.2012 emisă de AFP Pitești.
Autovehiculul respectiv, achiziționat second-hand, a fost înmatriculat pentru prima dată în Olanda - stat membru al Uniunii Europene - la data de 12.08.2005.
În speță calitatea procesuală pasivă a AFP Pitești este justificată în privința restituirii taxei pe poluare.
Astfel. potrivit art. 7 și art. 12 din Legea nr. 9/2012, sub imperiul cărora a fost făcută plata taxei din speță, restituirea valorii reziduale a autovehiculului și restituirea sumelor reprezentând diferențe de taxe plătite se solicită de la organul fiscal, chiar dacă, la momentul plății taxei, acesta a fost virată la bugetul F. pentru Mediu, administrat de AFM.
Prin urmare, dacă organul fiscal are competența de a restitui diferențele de taxe pe poluare, pentru identitate de rațiune juridică are competența de a restitui și întreaga taxă, atunci cât restituirea se impune pentru motivul neconformității normei interne care a stabilit taxa cu norma comunitară. Ca atare, A.F.P. Pitești are calitate procesuală pasivă în cauză.
Sub aspectul încadrării cererii de restituire în cazurile exprese prevăzute de art.117 lit.a-h) Cod procedură fiscală, Curtea constată că cererea se circumscrie dispozițiilor art. 117 lit. d), conform cărora ”Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume: d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale”, întrucât taxa pe poluare urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuțiilor și al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Codul de procedură fiscală, potrivit art. 12 alin. 1 și 2 din OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. De asemenea, sunt incidente dispozițiile OMFP nr. 1899/2004.
În fine, în ce privește faptul că taxa a fost achitată benevol, Curtea constată, în raport de considerentele sus expuse, că acesta nu poate reprezenta un argument valabil care să justifice nelegalitatea perceperii taxei pe poluare.
Referitor la dobândă, Curtea constată că tribunalul a aplicat corect legea, art. 124 rap. la art. 70 și 120 Cod procedură fiscală stabilind maniera în care se plătește dobândă la sumele de rambursat contribuabililor. Faptul că într-o decizie de speță o instanță de judecată a stabilit că, în speța respectivă, dobânda nu se acordă, nu are relevanță pentru cauza de față câtă vreme nu sunt îndeplinite cerințele autorității de lucru judecat.
De altfel, inclusiv în jurisprudența recentă a Curții Europene de la Luxemburg (c.-565/2011, I. vs.AFP Sibiu) s-a dispus că actualizarea acestei taxe se realizează în raport de data plății efective, Curtea de la Luxemburg arătând că “Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.”
Pentru cele expuse, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ (în prezent, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș), cu sediul în Pitești, ., județul Argeș – în calitate de reprezentantă a pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PITEȘTI (în prezent, organizată în cadrul AJFP Argeș), împotriva sentinței nr. 3814 din 17 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Argeș – secția civilă în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul C. I., domiciliat în Pitești, ., ., . și pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, corp A, sector 6.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 octombrie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, G. C. | Judecător, D. R. | Judecător, C. G. N. |
Grefier, I. P. |
Red.G.C.
EM/2 ex./21.11.2013
Jud.fond I.P.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1956/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Despăgubire. Decizia nr. 393/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
