Pretentii. Decizia nr. 3716/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3716/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 23280/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR. 3716
Ședința publică din 12 Noiembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: C. P.-I., judecător
Judecător L. I.
Judecător N. S. Păștin
Grefier M. S.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGEȘ, împotriva sentinței civile nr.2148 din 29 martie 2013, pronunțate de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, s-a depus la dosar întâmpinare formulată de intimatul-reclamant B. N..
Se mai arată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 26.10.2012, reclamantul B. N. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Curtea de Argeș și Administrația F. de Mediu, ca instanța, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâților la restituirea taxei de poluare în cuantum de 4149 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamantul a achiziționat autoturismul marca OPEL iar la înmatriculare a fost obligat să plătească taxă de poluare deși aceasta contravine art.90 TUE.
La data de 25.02.2013 a fost depusă întâmpinare de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Curtea de Argeș prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond s-a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.2148 din 29 martie 2013, Tribunalul Argeș a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Curtea de Argeș; a admis excepția inadmisibilității, invocată din oficiu de tribunal și a respins capătul de cerere privind anularea actelor administrative. ca inadmisibil. A admis în parte cererea de chemare în judecată și a obligat pârâtele Administrația F. pentru Mediu și Administrația Finanțelor Publice Curtea de Argeș să restituie reclamantului suma de 4149 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată de 43,3 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a AFP Curtea de Argeș tribunalul a reținut că potrivit art.1 din OUG 50/2008, taxa de poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, însă calculul și colectarea ei sunt atribuții ale autorității fiscale teritoriale în a cărei evidență este înregistrat contribuabilul ca plătitor de impozite și taxe (art.5 din același act normativ). Or, aceste prevederi legale conferă legitimare procesuală pasivă organului fiscal în cererea de restituire întemeiată pe prevederile art.21 alin.4 din O.G. nr.92/2003, acesta având totodată acțiune în garanție sau în regres împotriva autorității care gestionează respectiva taxă. În consecință, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice ca neîntemeiată.
În ce privește excepția inadmisibilității s-a reținut că potrivit art.7 alin.(1), din actul Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia. Stabilind natura juridică administrativă a deciziei de impunere nr.69/21.12.2010 emisă de către pârâtă, devin incidente dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004, sus menționate. Din interpretarea literară a celor două texte de lege, rezultă fără putință de tăgadă că procedura plângerii prealabile este obligatorie, atât în cazul actului administrativ cu caracter normativ, cât și în privința actului administrativ cu caracter individual și poate fi invocată de pârâtă prin întâmpinare conform dispozițiilor art.109 alin.3 c.pr.civ., sub sancțiunea decăderii.
În speță, s-a constatat că reclamantul B. N. nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie instituită de dispozițiile legale enunțate, sesizând direct instanțele judecătorești, deși decizia de calcul a taxei de poluare este un titlu de creanță, iar împotriva acestuia trebuia ca reclamantul să formuleze contestație la organul emitent în condițiile și termenele stabilite de OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
În ceea ce privește fondul cererii de chemare în judecată, tribunalul a reținut că din actele și probele dosarului rezultă că reclamantul a achiziționat un autoturism marca OPEL, tip ASTRA, pentru care a fost obligat să achite taxa pentru emisii poluante în cuantum de 4.149 lei, deși acest autoturism a fost înmatriculat mai întâi într-un alt Stat membru.
Or, este de subliniat că O.U.G. nr.50/2008 a instituit taxa de poluare pentru autovehiculele din categoriile M1-M3 și N1-N3, astfel cum acestea sunt definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor și locuinței nr.211/2003.Obligația de plata taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art.4 lit.a) fără ca textul să facă distincția între autoturismele produse în România și cele provenite din afara acesteia (noi sau second hand).O.U.G. nr.50/2008 a intrat în vigoare începând cu data de 01 iulie 2008 (art.14 alin.1) și ca atare, taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, fără ca această taxă să fie datorată și pentru cele deja aflate în circulație și înmatriculate în țară.Prin O.U.G. nr.208/2008 s-a dispus că autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc. și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale U.E. începând cu data de 15 decembrie 2008, se exceptează de la obligația de plată a taxei de poluare până la data de 31 decembrie 2009, inclusiv. Prevederile O.U.G. nr.208/2008 au fost abrogate prin O.U.G. nr.218/2008 privind modificarea O.U.G. nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Conform art. III alin.1 autovehiculele M1, cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc. precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România, sau în alte state membre ale U.E., în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei de poluare, stabilită de O.U.G. nr.50/2008.Reglementările legale menționate creează așadar, un tratament fiscal diferențiat între autoturismele noi și cele vechi, înmatriculate în România, după . O.U.G. nr.50/2008. Dispozițiile art.90 din T.C.E. (art.110 din T.U.E.) interzic discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind din piața internă și care sunt de natură similară, întrucât „nici-un stat membru nu aplică direct sau indirect produsele altor state impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare”.
La data de 7 iulie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în Cauza C-263/10, I. N. împotriva Direcției Generale a Finanțelor Publice Gorj, Administrația Finanțelor Publice Târgu Cărbunești și Administrația F. pentru Mediu, asupra interpretării aceluiași art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pornind de la mai multe întrebări adresate Curții de Tribunalul Gorj, instanță învestită cu o cerere de restituire a taxei de poluare. Prin această hotărâre, Curtea a reluat considerentele expuse în Hotărârea T., reținând în paragraful 27 că toate modificările succesive aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 208/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 218/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2009 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2009 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a conchis în sensul că reglementarea națională are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și prin aceasta contravine art. 110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Prin O.U.G. nr.1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum si pentru restituirea taxei achitate in conformitate cu prevederile art.4 alin.(2) din lege, s-a dispus insa suspendarea pana la data de 01.01.2013 aplicarea dispozițiilor art.2 lit.i), ale art.4 alin.(2) si a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate, ale art.5 alin.(1) din Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
În termen legal, a formulat recurs împotriva sentinței pârâta Administrația Finanțelor Publice Curtea de Argeș, arătând că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive.
A susținut recurenta că în raport de dispozițiile art.5 din Legea nr.9/2012, are numai obligația de a calcula valoarea taxei de poluare, de a o încasa și de a o vira în contul Administrației F. pentru Mediu, taxa constituind venit la bugetul F. pentru Mediu și fiind gestionată de această din urmă instituție, conform art.1 din același act normativ.
Pe de altă parte, solicitarea prezentării dovezii de achitare a taxei de poluare este conformă prevederilor legale, operațiunea tehnică de înmatriculare a autoturismelor second-hand dintr-un stat membru al Uniunii Europene nefiind posibilă fără plata taxei.
Recursul nu este fondat.
În speță, calitatea procesuală pasivă a pârâtei Administrația Finanțelor Publice Curtea de Argeș este justificată în privința restituirii taxei pe poluare.
Astfel, potrivit art.5, art.10 și art.12 din Legea nr.9/2012 și dispozițiilor cap.VI din Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr.9/2012, restituirea sumelor reprezentând diferențe de taxe plătite se solicită de la organul fiscal, chiar dacă, la momentul plății taxei, aceasta a fost virată la bugetul F. pentru Mediu, administrat de Administrația F. pentru Mediu.
Prin urmare, dacă organul fiscal are competența de a restitui diferențele de taxe pe poluare, pentru identitate de rațiune are competența de a restitui și întreaga taxă, atunci când restituirea se impune pentru motivul neconformității normei interne care a stabilit taxa cu norma comunitară.
Ca atare, Administrația Finanțelor Publice Curtea de Argeș are calitate procesuală pasivă în cauză.
Potrivit art.148 alin.2 din Constituție ca urmare a aderării României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, prevederile acestora, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Pe de altă parte, analiza neconcordanței între prevederea internă și cea comunitară este recunoscută în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în competența instanței interne, ce poate lăsa neaplicată norma internă dacă, prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.
Prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 pronunțată în cauza I. T./Statul român, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008 încalcă dispozițiile art.110 din T.F.U.E., în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare.
Art.110 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. O.U.G. nr.50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre (paragraful 58 al hotărârii).
Se constată că, deși argumentele instanței europene, care au determinat concluzia Curții, nu țin de criteriile folosite de legiuitorul român pentru determinarea taxei pe poluare, pe care le declară corespunzătoare și conforme dreptului comunitar (paragraful 47), s-a reținut efectul descurajant al unei asemenea taxe, în sine, pentru importul autovehiculelor de ocazie.
Constatând că taxa pe poluare are efect descurajant pentru importul autoturismelor provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, fiind contrară dispozițiilor art.110 T.F.U.E., rezultă că taxa percepută în cauza de față este stabilită în temeiul unei dispoziții contrare normei comunitare.
Întrucât nu se regăsește în cauză motivul de nelegalitate și netemeinicie reglementat de art.304 pct.9 C.pr.civ., în care se încadrează criticile formulate, Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, va respinge recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CURTEA DE ARGEȘ împotriva sentinței civile nr.2148 din 29 martie 2013, pronunțate de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul B. N. și pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 noiembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă.
Președinte, C. P.-I. | Judecător, L. I. | Judecător, N. S. Păștin |
Grefier, M. S. |
Red. N.S.P.
Tehnored. C.B.
2 ex./10.12.2013
Jud. fond: V.T.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 415/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Pretentii. Decizia nr. 2656/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
