Pretentii. Decizia nr. 3780/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3780/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 18-11-2013 în dosarul nr. 22729/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR. 3780/2013
Ședința publică din 18 Noiembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: I. R., președinte secție
Judecător G. N.
Judecător Florinița C.
Grefier Z. C.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR CÂMPULUNG, împotriva sentinței civile nr.951 din 08 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul P. B. C. și pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin cererea de recurs s-a solicitat soluționarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, în raport de actele și lucrările dosarului, precum și având în vedere că s-a solicitat soluționarea cauzei în lipsă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 09.10.2012, astfel cum a fost precizată, reclamantul P. B. C. a chemat în judecată pe pârâtele Administrația Finanțelor Publice Câmpulung și Administrația F. pentru Mediu, solicitând anularea deciziei nr._/24.07.2012, a chitanței . nr._/30.07.2012 și restituirea sumei de 1.546 lei, reprezentând taxă pe poluare, împreună cu dobânda legală, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamantul a achiziționat un autoturism marca Seat - an fabricație 2003, înmatriculat în Germania, stat membru U.E., pentru înmatricularea căruia i-a fost impusă plata taxei de 1.546 lei cu titlu de taxă de poluare, ce contravine normelor dreptului comunitar.
Prin sentința civilă nr.951 din 08 februarie 2013, Tribunalul Argeș a admis în parte acțiunea precizată, a anulat decizia nr._/24.02.2012, a obligat pe pârâtele A.F.P. Câmpulung și Administrația F. pentru Mediu să restituie reclamantului, suma de 1.546 lei, cu dobânda legală, conform art.124 Cod procedură fiscală, în condițiile art.117 Cod procedură fiscală, respingându-se cererea privind anularea chitanței . nr._/30.07.2012 și cererea privind plata cheltuielilor de judecată.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut în esență că reclamantul, a achiziționat un autoturism marca Seat - an fabricație 2003, înmatriculat în Germania, stat membru U.E., pentru înmatricularea căruia i-a fost impusă plata taxei de 1.546 lei cu titlu de taxă de poluare .
În ce privește cadrul procesual pasiv astfel cum a fost precizat, s-a observat cu prioritate de tribunal că, pârâta A.F.P. Câmpulung are calitatea procesuală pasivă, deoarece, această pârâtă, a emis actul în baza căruia s-a calculat taxa pe poluare și are atribuții date de lege în ce privește încasarea, dar și restituirea eventualelor taxe plătite de către contribuabili.
Și în ce privește admisibilitatea acțiunii formulată în contradictoriu cu această pârâtă, s-a observat că, în speță, se solicită nu numai anularea chitanței, care, într-adevăr, nu reprezintă un act fiscal, ci și a deciziei de calcul a taxei pe poluare.
Tribunalul a constatat că rezultatul procedurii administrative, era absolut previzibil și ineficient pentru reclamant, contestația administrativă a acestuia neputând fi admisă în condițiile în care organul administrativ fiscal face strict aplicarea normei interne și nu are posibilitatea interpretării dispozițiilor acesteia în lumina normelor cu forță juridică superioară făcând parte din dreptul comunitar.
Prin O.U.G. nr.1/2012 s-a dispus suspendarea aplicării art.4 alin.2 și art.2 lit. i ale Legii nr.9/2012, adică a normei care privește obligativitatea plății taxei pe poluare pentru autovehiculele rulate, înmatriculate deja în România și pentru care nu a fost achitată taxa specială prevăzută de art.214 ind.1 -214 ind.3 din Legea nr.571/2003 republicată.
S-a constatat că această suspendare privește doar autovehiculele ce se cumpără de pe piața românească (națională), deja înmatriculate menținându-se însă pentru autovehiculele importate, rulate, care se înmatriculează pentru prima oară în România.
Situația este asemănătoare cu cea generată de prevederile O.U.G. nr. 50/2008 republicată, specificul speței fiind determinat de neconcordanța între prevederea internă și cea comunitară, a cărei analiză este recunoscută în jurisprudența Curții Europene de Justiție de la Luxemburg în competența instanței interne, care poate lăsa neaplicată norma internă dacă, prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, se constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.
Or, prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 pronunțată în cauza T. (C-402/09), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008 încalcă dispozițiile art.110 din TFUE, în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare.
Câtă vreme, suspendarea obligației de plată a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se aplică doar pentru autoturismele deja înmatriculate în România și aflate la prima transcriere a dreptului de proprietate, aplicarea art. 4 alin.1 lit. a din O.U.G. nr. 9/2012 contravine flagrant art. 110 TFUE, astfel că în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar european în fața legii naționale tribunalul raportat la art. 148 alin.2 din Constituție la art. 110 din Tratatul UE și art. 8 și 18 din Legea nr. 554/2004 republicată.
În termen legal pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș pentru Administrația Finanțelor Publice Câmpulung a formulat recurs împotriva sentinței tribunalului pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:
1. În mod greșit a fost admisa acțiunea față de pârâta Administrația Finanțelor Publice Câmpulung care nu are calitate procesuală pasivă.
2. Acțiunea este inadmisibilă în condițiile în care reclamantul nu a urmat procedura de contestare a actului administrativ fiscal reglementată de codul de procedură fiscală, încălcând în acest fel art.7 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004.
3. În mod greșit s-a dispus obligarea paratelor la restituirea taxei achitată de reclamant care este legal datorată.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, instanța reține următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat.
În speță calitatea procesuală pasivă a A.F.P. Câmpulung este justificată în privința restituirii taxei pe poluare. Astfel, potrivit art.8, art.10 și art.11 din O.U.G. nr.50/2008 și cap. VI din Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr.686/2008, în vigoare la data la care reclamantul a făcut plata taxei, restituirea sumelor reprezentând diferențe de taxe plătite se solicită de la organul fiscal, chiar dacă, la momentul plății taxei, aceasta a fost virată la bugetul F. pentru Mediu, administrat de AFM.
Prin urmare, dacă organul fiscal are competența de a restitui diferențele de taxe pe poluare, pentru identitate de rațiune juridică are competența de a restitui și întreaga taxă, atunci cât restituirea se impune pentru motivul neconformității normei interne care a stabilit taxa cu norma comunitară. Ca atare, Administrația Finanțelor Publice Câmpulung are calitate procesuală pasivă în cauză.
Al doilea motiv de recurs este nefondat.
Prin decizia nr.24/2011 pronunțată în recurs în interesul legii în dosarul nr.9/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că procedura de contestare prevăzută la art.7 din O.U.G. nr.50/2008, aprobată prin Legea nr.140/2011 raportat la art.205-218 Cod procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxelor de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.
Soluția admisibilității unei asemenea acțiuni se impune mai ales prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene care recunoaște contribuabilului dreptul de a solicita rambursarea unei taxe plătite cu încălcarea dreptului european, independent de orice contestare a actului administrativ, prin care această taxă a fost stabilită.
Și cel de-al treilea motiv de recurs este nefondat.
Achitarea taxei de poluare este o condiție prealabilă înmatriculării, astfel că reclamantul a fost nevoit să plătească taxa respectivă pentru a putea înmatricula autoturismul și a-l putea folosi pe drumurile publice din România.
În altă ordine de idei, în acțiunea sa reclamantul a invocat neconcordanța între prevederea internă și cea comunitară, a cărei analiză este recunoscută în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în competența instanței interne, ce poate lăsa neaplicată norma internă dacă, prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.
Legea nr.9/2012 a preluat prevederile O.U.G. nr.50/2008, stabilind plata taxei pentru emisiile poluante atât pentru autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în România, cât și pentru autovehiculele deja înmatriculate în România și revândute.
Ulterior însă, prin O.U.G. nr.1/2012, aplicarea respectivei obligații pentru autovehiculele deja înmatriculate în România și revândute a fost suspendată începând cu data de 31.01.2012 până la data de 01.01.2013, ceea ce a însemnat continuarea situației existente în perioada aplicării O.U.G. nr.50/2008 și ca atare, a stării de discriminare constatată de C.J.U.E. prin hotărârea pronunțată în cauza T..
Prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 pronunțată în cauza I. T./S. român, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008 încalcă dispozițiile art.110 din T.F.U.E., în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare.
Constatând că taxa pe poluare are efect descurajant pentru importul autoturismelor provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, fiind contrară dispozițiilor art.110 T.F.U.E., rezultă că taxa percepută în cauza de față este stabilită în temeiul unei dispoziții contrare normei comunitare așa cum corect a reținut instanța de fond.
Pentru aceste motive, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CÂMPULUNG împotriva sentinței civile nr.951 din 08 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul P. B. C. și pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești –Secția I civilă.
Președinte, I. R. | Judecător, G. N. | Judecător, Florinița C. |
Grefier, Z. C. |
Red. F.C.
Tehnored. C.B.
2 ex./28.11.2013
Jud. fond: E.V.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 2172/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 904/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
