Pretentii. Decizia nr. 4142/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4142/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 23354/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR.4142
Ședința publică din 10 Decembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: L. I., judecător
Judecător N. S. Păștin
Judecător C. P.-I.
Grefier M. S.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta D. G. A FINANTELOR PUBLICE ARGEȘreprezentând ADMINISTRAȚIA FINANTELOR PUBLICE PITEȘTI, împotriva sentinței civile nr.2058 din 25 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, intimatul-reclamant N. C. a depus la dosar întâmpinare.
Se mai arată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă;
Constată că, prin sentința civilă nr.2058/25 martie 2013, Tribunalul Argeș, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Finanțelor Publice Pitești, a admis acțiunea formulată de reclamantul N. C. și a obligat pe pârâtele Administrația Finanțelor Publice Pitești și Administrația F. pentru Mediu să plătească acestuia suma de 4078 lei reprezentând taxă de poluare, achitată cu chitanța . nr._/05.02.2008.
În motivare, s-a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Finanțelor Publice Pitești nu este întemeiată și a fost respinsă întrucât, ținând seama că prin calitate procesuală se înțelege titlul legal care îndreptățește (sau obligă) o persoană să fie parte în proces, în speță s-a constatat pe de o parte că pârâta A.F.P. Pitești are calitate de autoritate fiscală competentă cu atribuții în ceea ce privește calculul valorii taxei de poluare, iar prin trezorerie are atribuția de a încasa taxa respectivă și de a o vira în contul Administrației de Mediu.
Pe fondul cauzei tribunalul a reținut că reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtele, obligarea acestora la restituirea sumei de 4078 lei, cu motivarea că a cumpărat un autoturism marca Ford Escort, cu scopul de a-l înmatricula în România, iar la Registrul Auto Român, pentru a face omologarea, identificarea și actele necesare înmatriculării, i-a fost percepută taxa de poluare în cuantum de 4078 lei, deși autovehiculul a mai fost înmatriculat la data de 21.01.1997, această taxă fiind necuvenită raportat la faptul că România este membră a Comunității Europene.
Pârâta D.G.F.P.Argeș-Administrația Finanțelor Publice Pitești a invocat în apărare prevederile O.U.G. nr.50/2008, modificată ulterior, act normativ în analizarea căruia tribunalul a reținut că este contrar dispozițiilor art.110 din Tratat, întrucât este destinat să diminueze introducerea în România a unor autoturisme de ocazie, înmatriculate în alt stat membru UE.
discriminarea este realizată de legiuitor, care a legat plata taxei de poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul O.U.G. nr.50/2008, rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe pe poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.
Or, prin Hotărârea din 07.04.2011, CEJ a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008 încalcă disp.art.110 din TFUE, în condițiile în care discriminează autoturismele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare.
În cauza C-402/09 T. s-a statuat că art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare care se aplică unor autoturisme cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie, având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională.
În raport de modul în care instanța națională a formulat întrebarea, de modul în care Curtea a reformulat-o și a analizat-o în concret, se desprinde concluzia că regimul de impozitare instituit de O.U.G. nr.50/2008, varianta inițială, aplicabilă în perioada 01.07._08, nu discriminează în mod direct vehiculele de ocazie de import, ci, față de formula de calcul instituită de această ordonanță, care în privința vehiculelor de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și uzură importante, impun taxe care se pot aprecia la 30 % din valoarea lor de piață, este indirect discriminatorie, prin efectul de descurajare a importurilor de ocazie, contravin art.110 TFUE.
Aceeași soluție a fost pronunțată de CEJ prin hotărârea dată în cauza N., în care s-au pus în discuție variantele taxei de poluare aplicabile în perioada 15.12._10, Curtea stabilind că art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a vehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și uzură pe piața națională.
Art.110 TFUE ar fi golit de sensul și de obiectivul său dacă statelor membre le-ar fi permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională și introduse pe această piață înainte de . taxelor menționate. O astfel de situație ar permite statelor membre să eludeze, prin instituirea unor impozite interne, al căror regim este stabilit astfel încât să aibă efectul descris mai sus, interdicțiile prevăzute la art.28 TFUE, 30 TFUE și 34 TFUE.
Constatând că taxa pe poluare are efect descurajant pentru importul autoturismelor provenite din alte state membre ale UE, fiind contrară disp.art.110 TFUE, rezultă că taxa percepută în cauza de față este stabilită în temeiul unei dispoziții contrare normei comunitare.
Decizia T. vs.România este una de interpretare, iar efectele ei se produc independent de data nașterii raporturilor juridice, condițiile ce se cer a fi îndeplinite fiind ca statul respectiv să fie membru al UE, iar raporturile juridice să fie născute după aderare.
În cauza T. nu s-a dispus nicio limitare în timp a efectelor acestei hotărâri, astfel că interpretarea este valabilă pentru raporturile juridice născute după aderarea României la U.E.
În ce privește faptul că la 12.01.2012 a intrat în vigoare Legea nr.9/2012, tribunalul a apreciat că acest act normativ nu se poate aplica unor situații anterioare, deoarece la momentul emiterii deciziei de calcul și al plății taxei criteriile de nediscriminare, așa cum sunt redate de CEJ, nu erau îndeplinite.
În termen, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș, reprezentând Administrația Finanțelor Publice Pitești, a formulat recurs împotriva sentinței tribunalului, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea recursului se susține, în esență, că admiterea capătului de cerere prin care s-a solicitat desființarea deciziei de calcul a taxei de poluare, conduce la desființarea operațiunii de înmatriculare a autoturismului achiziționat, întrucât documentul de calcul și de plată a stat la baza înmatriculării autovehiculului.
Se mai susține că în mod greșit instanța a apreciat că pârâta A.F.P.Pitești are calitate procesuală pasivă în cauză, reclamantul achitând benevol această taxă prin trezoreria Administrației Finanțelor Publice Pitești, în contul Administrației F. pentru Mediu.
Administrația Finanțelor Publice Pitești, în calitate de autoritate fiscală competentă, are atribuții numai în ceea ce privește calculul valorii taxei pe poluare pe baza documentelor din care rezultă elementele acestui calcul, prezentate de persoana fizică sau juridică interesată, iar prin trezorerie are atribuția de a încasa taxa respectivă și de a o vira în contul Administrației F. pentru Mediu. Așadar, numai această ultimă instituție are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât are calitatea de a gestiona taxa de poluare.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor aduse, constată recursul ca nefiind fondat, pentru cele ce se vor arăta:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și titularul obligației din raportul juridic dedus judecății.
Cât privește calitatea procesuală pasivă a pârâtei A.F.P.Pitești sub aspectul restituirii, Curtea constată că aceasta este justificată, având în vedere că nu are relevanță faptul că suma s-a făcut venit la bugetul fondului pentru mediu gestionat de Administrația F. pentru Mediu, câtă vreme Administrația Finanțelor Publice Pitești a fost cea care a calculat taxa și a încasat-o.
Este adevărat că potrivit art.1 din O.U.G.nr.50/2008, taxa de poluare constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.
Calculul și colectarea ei sunt, însă, atribuții ale autorității fiscale teritoriale în a cărei evidență este înregistrat contribuabilul ca plătitor de impozite și taxe (art.5 din același act normativ).
Prevederile legale de mai sus conferă legitimare procesuală pasivă organului fiscal în cererea de restituire întemeiată pe prevederile art.21 alin.4 din O.G.nr.92/2003, acesta având, totodată, acțiune în garanție sau în regres împotriva autorității care gestionează respectiva taxă.
De aceea, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează ca recursul să fie respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș (în prezent Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești) în calitate de reprezentantă a pârâtei Administrației Finanțelor Publice Pitești (în prezent Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș), împotriva sentinței civile nr.2058 din 25 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul N. C. și pârâta Administrația F. pentru Mediu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești - Secția I Civilă.
Președinte, L. I. | Judecător, N. S. Păștin | Judecător, C. P.-I. |
Grefier, M. S. |
Red.C.P.-I.
Tehnored.V.S.
Ex.2/08.01.2014
Jud. fond: I.P.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2723/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Pretentii. Decizia nr. 1500/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
