Refuz acordare drepturi. Decizia nr. 3747/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3747/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 623/46/2012*
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR. 3747/R-C.
Ședința publică din 27 Noiembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: C. G. N. - judecător
Judecător G. C.
Judecător D. R.
Grefier Drăguța-I. C.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, împotriva sentințeinr. 275/F-C.din 29 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, intimați fiind reclamanții S. D. M., domiciliată în București, .. 1, ., S. I. și S. A., ambii domiciliați în Pitești, ., județul Argeș.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la prima strigare a răspuns procurator T. G. pentru intimații reclamanți S. I. și S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosar, prin compartimentul arhivă, la data de 30 octombrie 2013 recurenta-pârâtă a depus note de ședință, iar la data de 26 noiembrie 2013, avocat A. P., în calitate de reprezentant al intimaților-reclamanți, a depus cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, după care:
Procuratorul T. G., în calitate de reprezentant al intimaților-reclamanți S. I. și S. A., solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.
Curtea, față de cererile formulate, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, a răspuns avocat A. P. pentru intimații-reclamanți, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Reprezentantul intimaților-reclamanți depune la dosar practică judiciară și, arătând că nu mai are alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri asupra recursului.
Curtea, față de cererea formulată, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra recursului.
Avocat A. P., având cuvântul pentru intimații-reclamanți, solicită respingerea lipsei de obiect invocată din oficiu, arătând că și la momentul în care s-a pronunțat Curtea de Apel în primă instanță, și la acest moment, intimații-reclamanți erau în aceeași situație, respectiv în aceea în care sunt beneficiarii unei decizii de acordare a măsurilor reparatorii și că instanța supremă le-a recunoscut acest drept. Mai arată că, la momentul la care Curtea s-a pronunțat în primă instanță, aceasta a apreciat, raportat la jurisprudența Curții Europene, că intimații-reclamați nu au primit un răspuns la procedura lor, chiar dacă și atunci erau în vigoare dispozițiile Ordonanței nr. 15 și ale Ordonanței nr. 4/2012. Mai mult, motivul admiterii cererii intimaților-reclamanți a constat în aceea că după cinci ani de la data când s-a recunoscut dreptul de a primi despăgubiri, cererea lor nu fusese soluționată și, pentru aceleași motive, consideră că nici acum cererea nu este soluționată și că măsura dispusă de Curtea de Apel care a judecată în primă instanță este legală.
Concluzionând, solicită respingerea recursului ca nefondat, conform motivelor reținute și de celelalte Curți.
CURTEA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la 1 iunie 2012, reclamanții S. D. M., S. I. și S. A. au chemat în judecată pe pârâtele C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților pentru a fi obligate la emiterea titlului de despăgubire, conform raportului de evaluare întocmit de către I.I. S. P., în dosarul nr._/ CC/2011.
În motivare s-a arătat că reclamanții sunt beneficiarii Legii nr.10/2011, act normativ potrivit căruia le-a fost stabilită îndreptățirea la despăgubiri în indiviziune pentru imobilele deținute în Pitești, ., așa cum rezultă din Dispoziția nr.334/16.02.2006, modificată și completată prin Dispoziția nr.680/22.03.2010, ambele emise de Primarul Municipiului Pitești.
Dreptul astfel confirmat și menținut prin decizia nr.6483/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a încercat a fi valorificat în condițiile art.16 Titlul VII din Lega nr.247/2005, înaintându-se dosarul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților
În conformitate cu aceste dispoziții legale a fost realizat Raportul de evaluare în luna mai 2011 pentru o valoare totală de 2.079.823 lei, însă pârâtele nu și-au îndeplinit obligațiile la care se referă art.13 și 16 din Titlul VII din Legea nr.247/2005.
Prin sentința nr.275/F-C./20.06.2012, Curtea de Apel Pitești a admis acțiunea și a obligat pe pârâta CCSD să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire, conform dispoziției nr.680/22.03.2010 emisă de Primarul Municipiului Pitești, cu respectarea OUG nr.4/2012 și a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 496 lei, către reclamanta S. M. D..
Pentru a hotărâri astfel, instanța a reținut că reclamanții sunt beneficiarii dreptului de despăgubiri pentru suprafața de 804 mp. teren și construcții în suprafață de 225,85 mp., imobile situate în municipiul Pitești, ., județul Argeș, drept a cărui valorificare este în sarcina pârâtei, în conformitate cu disp.art.16 alin.7 din Lega nr.247/2005 și care, deși a trecut un termen ce putea fi considerat rezonabil, nu s-a materializat.
A mai reținut instanța de fond că adoptarea OUG nr.4/2012 nu interzice judecarea acțiunilor privind acordarea titlului de despăgubire, dar și că în cauză s-a întocmit un raport de evaluare, fiind astfel parcurse cele două etape la care se referă dispozițiile legale.
S-a concluzionat, reținându-se îndreptățirea reclamanților, îndreptățire care urmează să țină seama și de dispozițiile OUG nr.4/2012, cele prin care s-a suspendat emiterea titlurilor de despăgubire până la data de 15 mai 2013.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor invocând disp.art.304 pct.9 și art.3041 Cod procedură civilă și susținând, în esență, următoarele:
- în mod greșit instanța a reținut nesocotirea termenului rezonabil reglementat de art.6 din CEDO, date fiind etapele pe care dosarele de această natură trebuie să le parcurgă și faptul că el a intrat în ședințele de lucru din 14 decembrie 2011 și 9 martie 2012, însă nu a putut fi finalizat datorită lipsei de cvorum;
- se impunea să fie avute în vedere dispozițiile OUG nr.4/2012 prin care s-a urmărit nu doar amânarea momentului de emitere a titlurilor, ci și reformarea legislației în domeniu, dar și faptul că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare, în condițiile unui buget epuizat în proporție de 99%;
- în ceea ce privește achitarea despăgubirilor având în vedere dispozițiile OUG nr.62/2010 privind suspendarea plăților timp de doi ani, se impune să se observe că cererea reclamanților apare ca prematură prin raportare, pentru identitate de rațiune, la OUG nr.4/2012. Prin instituirea termenului de 6 luni prin OUG nr.4/2012, termen suspensiv, trebuie să se rețină că nu este posibilă realizarea dreptului înainte de împlinirea acestei modalități;
- cheltuielile de judecată în sumă de 496 lei au fost greșit acordate întrucât pârâta a recunoscut implicit pretențiile reclamantului și oricum această sumă este exagerat de mare în raport cu munca prestată de către apărător.
Calea de atac a fost înregistrată spre soluționare la aceeași Curte de Apel, față de dispozițiile Legii nr.2/2013, în urma încheierii de scoatere de pe rol pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 4 martie 2013.
Prin încheierea din 19 iunie 2013, Curtea de Apel Pitești a dispus citarea în cauză a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor ce preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în condițiile Legii nr.165/2013, iar prin notele scrise această autoritate a invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată în considerarea noilor dispoziții legale.
Examinând criticile formulate, se constată că ele sunt fondate numai în sensul celor ce se vor arăta mai jos.
La data pronunțării prezentei decizii, dispozițiile Legii nr.247/2005, Titlul VII, care reglementau procedura de emitere a titlului de despăgubire sunt abrogate, fiind înlocuite cu procedura prevăzută de art.21 și urm. din Legea nr.165/2013, aspect care va produce consecințe și asupra excepțiilor de fond ce pot fi incidente în cauză.
Potrivit art.17 din Legea nr.165/2013 se constituie C. Națională pentru Compensarea Imobilelor care, conform art.18 alin.3 din același act normativ care preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și funcționează până la finalizarea procesului de retrocedare.
Ca atare, sub aspectul capacității procesuale de folosință, CCSD își încetează existența ca organ administrativ învestit cu soluționarea dosarelor de acordare a măsurilor reparatorii în condițiile legilor speciale de restituire, fiind înlocuită de C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, care preia toate atribuțiile acesteia și implicit calitatea procesuală a CCSD în dosarele în curs.
Nu numai prevederile legii noi cu implicații asupra părților în dosare trebuie recunoscute ca aplicabile ci și cele care reglementează procedura de urmat, de vreme ce legiuitorul declară în art.4 al legii că dispozițiile acesteia “se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Curtea reține astfel că potrivit art.21 din Legea nr.165/2013 pentru acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului.
Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege.
Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.
Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu, iar numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).
Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, C. Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).
În cazul validării deciziei entității învestite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.
De asemenea, art.34 alin.1 din Legea nr.165/2013 prevede că dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi (cu excepția dosarelor de fond funciar, excepție neincidentă).
În cauză, în urma notificării formulate în condițiile Legii nr.10/2001 de către reclamanți, Primarul Municipiului Pitești a emis dispoziția nr.680/22.03.2010 (fila 10), prin care a propus acordarea în favoarea acestora a despăgubirilor pentru un teren în suprafață de 804 mp. și construcții în suprafață de 225 mp., reținând și că, autorul intimaților a primit despăgubiri în sumă de 27.972,03 lei cu ocazia exproprierii în anul 1976.
Această dispoziție a modificat și a completat dispoziția nr.334/2006 prin care aceeași entitate administrativă reținuse dreptul la despăgubiri pentru un teren de 402 mp., construcții de 225,85 mp. și valoarea despăgubirilor acordate cu ocazia exproprierii de 28.000 rol.
Nefiind contestată dispoziția de constatare a îndreptățirii la plata despăgubirilor, dosarul a fost înaintat pârâtei, unde s-a înregistrat cu nr._/CC, iar reclamanții au revenit cu solicitarea de soluționare a acestuia (fila 52), solicitare rămasă însă fără finalitate deși în cauză s-a întocmit și un raport de evaluare (f.30-52), determinându-se astfel drept preț al construcției suma de 10.280 lei și a terenului, valoarea de 1.970.543 lei.
Asupra excepției de prematuritate a cererii, Curtea constată că legea anterioară nu prevedea un termen pentru soluționarea dosarelor înaintate Secretariatului Comisei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însă intervalul de timp în care, în cazul de față, C. nu a îndeplinit actul de procedură potrivit art.16 din Legea nr.247/2005, depășește un termen rezonabil, necesar autorității pârâte pentru emiterea deciziei sau trimiterea la reevaluare.
Chiar dacă C.C.S.D. avea de soluționat un număr mare de cereri, în condițiile legii speciale, au fost încălcate obligațiile prevăzute la art.16 din Titlul VII al Legii nr.247/2005, prin nefinalizarea procedurii.
O atare atitudine a permis incidența noului act normativ în cazul unei dispoziții emisă de o autoritate, ceea ce face ca lipsirea reclamanților de drepturile cuvenite să depășească o limită rezonabilă de timp.
Așa cum s-a arătat mai sus, art.34 din Legea nr.165/2013 prevede un termen de 60 de luni de soluționare a dosarelor înregistrate la Secretariatul C.C.S.D., în care s-au emis dispoziții pentru recunoașterea dreptului la măsuri reparatorii în condițiile legilor speciale.
Însă art.110 alin.3 Cod procedură civilă, aplicabil în prezenta cauză, față de data sesizării instanței, permite ca, înainte de împlinirea termenului, să se formuleze cereri pentru executarea la termen a unor obligațiuni, ori de câte ori instanța apreciază că cererile sunt îndreptățite pentru a preîntâmpina reclamanților o pagubă însemnată pe care acesta ar încerca-o dacă ar aștepta împlinirea termenului.
Prematuritatea invocată de către C.N.C.I. în notele scrise se raportează la un act normativ nou, care prorogă termenul de soluționare al dosarelor, care se interpune pe fondul unei proceduri în curs și care permite chiar reanalizarea îndreptățirii persoanei solicitante la măsuri reparatorii și a întinderii acestora.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința, în sensul că o va obliga pe pârâtă la soluționarea dosarului reclamantului în condițiile Legii nr.165/2013.
Soluția va fi menținută în rest, sub aspectul îndatorării pârâtei-recurente la plata cheltuielilor de judecată, reținându-se că dispozițiile art.275 Cod procedură civilă au în vedere nu doar recunoașterea pur teoretică a unui drept, ci îndestularea acestuia, dar și că onorariul în sumă de 496 lei, în raport de obiectul litigiului și activitatea apărătorului, nu poate fi considerat ca fiind nepotrivit de mare.
Concluzia de mai sus nu poate fi înlăturată nici de faptul că a fost admisă prezenta cale de atac în condițiile în care admiterea nu este consecința infirmării drepturilor invocate de reclamanți, ci a intervenirii unui act normativ care, potrivit normelor sale, se aplică și procedurilor aflate în curs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, împotriva sentințeinr. 275/F-C.din 29 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, intimați fiind reclamanții S. D. M., domiciliată în București, .. 1, ., ., S. I. și S. A., ambii domiciliați în Pitești, ., județul Argeș.
Modifică în parte sentința, în sensul că obligă pe pârâta subrogată să emită decizia de compensare prin puncte a imobilului, în condițiile Legii nr.165/2013.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 noiembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, C. G. N. | Judecător, G. C. | Judecător, D. R. |
Grefier, Drăguța-I. C. |
Red. G.C./19.12.2013
EM/2 ex.
Jud.fond: I.B.
| ← Despăgubire. Decizia nr. 2975/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Pretentii. Decizia nr. 2361/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
