Pretentii. Decizia nr. 2824/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2824/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 03-07-2015 în dosarul nr. 3495/40/2014
Dosar nr._ - Pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
DECIZIA NR. 2824
Ședința publică din 3 iulie 2015
Președinte C. T.
Judecător G. F.
Judecător I. A.-I.
Grefier T. V.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în mun. B., .. 5, jud. B., împotriva sentinței nr. 366 din 24 martie 2015 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (dosar nr._ ), intimați fiind reclamantul C. I., CNP_, domiciliat în . Câmpului, jud. Suceava, cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat V. R., cu sediul în mun. Suceava, .. 10, ., jud. Suceava, și pârâtul S. F. Municipal D., cu sediul în mun. D., .. 28, jud. B..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care instanța, procedând la verificarea competenței sale, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 1 Cod de procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 8 și 10 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei. Totodată, văzând că recurenta a solicitat judecata în lipsă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Împotriva sentinței nr. 366 din 24 martie 2015 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (dosar nr._ ) a declarat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. Recurenta a susținut că instanța de fond a interpretat eronat că taxa de poluare este contrară dispozițiilor europene, fiind îndreptată împotriva cetățenilor români și a intereselor ca stat membru. Taxa de poluare nu trebuie interpretată ca fiind contrară dispozițiilor europene, din moment ce și alte state o aplică sub diferite forme. Taxa de poluare nu este îndreptată împotriva cetățenilor români și a intereselor ca stat membru al U.E. Mai mult ca atât, O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, în scopul asigurării protecției mediului, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene. Taxa de poluare a fost introdusă de Guvern pentru a proteja mediul și a stopa importul de mașini second-hand, conform reglementărilor U.E. de limitare a emisiilor de noxe. Ca urmare, libera circulație a mărfurilor în spațiul comunitar este dovedită atât timp cât reclamantul beneficiază de proprietatea unui autoturism din U.E., scopul general al art. 90 din T.C.E. fiind acela de a asigura libera circulație a mărfurilor, nefiind încălcat de autoritățile române. În ce privește art. 90 din Tratat, trebuie reținut că, C.J.C.E. a apreciat, cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-290/205 Nadasdi și C-333/2005 N., că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de . legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de emisii poluante) nu este relevantă. Astfel, autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei de poluare (art. 3 alin. 2 și art. 9 alin. 1), iar obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a). De altfel, reclamantul putea uza de prevederile Legii nr. 9/2012, art. 12 alin. 1 stabilind că: În cazul în care taxa de poluare pentru autovehicule, achitată de către contribuabili începând cu 1 iulie 2008 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, calculată în lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul înmatriculării în România, se pot restitui sumele reprezentând diferența de taxă plătită, numai către titularul obligației de plată, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Calculul diferenței de restituit se face pe baza formulei de calcul din prezenta lege, în care se utilizează elementele avute în vedere la momentul înmatriculării autovehiculului în România. (2) Sumele prevăzute la alin. 1 se restituie la cererea contribuabilului, adresată organului fiscal competent, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Mai mult ca atât, sub aspectul respectării art. 110 din T.F.U.E., compatibilitatea legislației române cu dreptul comunitar a fost tranșată de Curtea Europeană de Justiție în hotărârea preliminară dată în cauza T., C-402/09. De asemenea, nici sub aspectul privind reaua credință, comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu pot fi reținute în sarcina recurentei, pentru a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Având în vedere că autoturismul intimatului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei de poluare, consideră taxa ca fiind corect stabilită și încasată, în baza prevederilor legale în vigoare. Față de acestea, solicită să se constate că D.G.R.F.P. Iași – A.J.F.P. B. nu poate fi obligată la restituirea sumei solicite cu titlu de taxă de emisii poluante, aceasta fiind în mod legal achitată, constituind venit la bugetul Fondului pentru mediu, gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, drept pentru care solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și, rejudecând cauza în fond, respingerea acțiunii, ca nelegală și neîntemeiată.
În drept, invocă disp. art. 488 al. 1 pct. 8 din codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010).
Reclamantul intimat nu a formulat întâmpinare.
Examinând legalitatea sentinței atacate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Dreptul comunitar este incident în speță, mai exact dispozițiile art. 110 T.F.U.E., primul paragraf (ex. art. 90 alin. 1 T.C.E.), care interzic orice discriminare între produsele naționale și produsele altor state membre, așadar și o discriminare determinată de o diferență între impozitele aplicate „produselor altor state membre” și impozitele „interne de orice natură care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”. Așadar, discriminarea la care se referă acest text legal are în vedere o comparație între nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene, în comparație cu nivelul de impozitare a produselor de pe piața internă a Statului Român.
În fapt, reclamantul a formulat cerere prin care a solicitat restituirea taxei pentru emisii poluante în cuantum de 3834 lei, achitată cu chitanța . nr._ din data de 08.08.2012, pentru înmatricularea autoturismului marca VOLKSWAGEN. La data formulării cererii de către reclamant era în vigoare taxa de poluare prevăzută de Legea nr. 9/2012, denumită taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, ce constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu, fiind gestionată de Administrația Fondului pentru Mediu, în scopul finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Ca și taxa stabilită prin O.U.G. 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, taxa ce i se impune reclamantului la prima înmatriculare a autoturismului în România nu este în mod evident o taxă vamală în sens strict și nici o taxă cu efect echivalent unei taxe vamale, impusă asupra mărfurilor pentru simplul fapt al trecerii frontierei de stat. Taxa nu este percepută în temeiul faptului că vehiculul trece frontiera statului român, ci cu ocazia primei înmatriculări a vehiculului pe teritoriul României, în vederea punerii sale în circulație. Prin urmare taxa se încadrează în regimul general intern de impozitare a mărfurilor și trebuie analizată în raport cu art. 110 T.F.U.E.
În hotărârea preliminară în cauza C-402/09 din 07.04.2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Deși în cauza T. se constată că regimul de impozitare în discuție nu discriminează direct mărfurile de import, Curtea amintește că, chiar dacă nu sunt întrunite condițiile unei discriminări directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale (Hotărârea Nádasdi și Németh, punctul 47). Deși prin Legea 9/2012 s-a stabilit o altă formulă de calcul, ce are ca efect perceperea unor taxe mai reduse cu până la 25%, comparativ cu taxa anterioară, taxa pentru emisii poluante contravine art. 110 T.F.U.E., întrucât este indirect discriminatorie prin efectul de descurajare a importurilor de ocazie. Prin art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2012, aplicarea dispozițiilor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 9/2012 se suspendă până la 1 ianuarie 2013. Aceasta înseamnă că, în acest timp, potențialii cumpărători sunt orientați tot spre piața internă, având în vedere că nu se percepe nicio taxă în cazul transferului dreptului de proprietate al autovehiculelor deja înmatriculate în România. Taxa pentru emisii poluante nu se percepe nici de la autoturismele deja înmatriculate și care nu sunt ofertate pe piața liberă, dar care, prin vechime, reprezintă factori de poluare. În acest context, taxa nu are ca scop real descurajarea cumpărării unor vehicule poluante, indiferent de proveniența lor, ci dorește să protejeze piața internă și producția proprie de autoturisme. Prin urmare, perceperea taxei prev. de Legea nr. 9/2012 este nelegală, deoarece încalcă normele de drept comunitar.
Cum dreptul comunitar este o ordine juridică independentă, care are prioritate de aplicare în fața dreptului național (cauza C. Enel), iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale (cauza Simmenthal), instanța, în lumina principiilor enunțate, va da eficiență normei de drept comunitar, astfel cum este ea interpretată de către Curtea de Justiție a Comunității Europene.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, nefiind date motivele de recurs invocate și că nici din oficiu nu există motive de casare, în temeiul art. 488, art. 496 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în mun. B., .. 5, jud. B., împotriva sentinței nr. 366 din 24 martie 2015 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (dosar nr._ ), intimați fiind reclamantul C. I., CNP_, domiciliat în . Câmpului, jud. Suceava, cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat V. R., cu sediul în mun. Suceava, .. 10, ., jud. Suceava, și pârâtul S. F. Municipal D., cu sediul în mun. D., .. 28, jud. B..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. C.T.
Tehno. T.V.
6 ex./07.07.2015
Jud. fond S. D.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2212/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2395/2015.... → |
|---|
