Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 3/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 518/115/2011/a1
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMISOARA Operator 2928
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 3 decembrie 2013
P.:R. O.
JUDECĂTOR:D. D.
JUDECATOR:R. P.
GREFIER:M. M.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice T. împotriva Încheierii din 22.03.2013, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._ 11, în contradictoriu cu reclamantul T. G., cu pârâta Administrația Finanțelor Publice B. și cu chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București, având ca obiect completare/lămurire dispozitiv.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri formulate, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra cererii de lămurire a dispozitivului, constată următoarele:
1. Cererea de lămurire a dispozitivului:
La data de 05.03.2013, reclamantul T. G. a depus la dosarul nr._ 11 al Tribunalului C.-S. o cerere de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr.28/13.01.2012, pronunțată de Tribunalul C. S. în acest dosar.
Conform acestei cereri, anexate la filele 93 din dosarul nr._ 11 al Tribunalului C.-S., reclamantul a solicitat instanței lămurirea dispozitivului, în sensul de a preciza data de la care începe calculul dobânzilor legale aferente taxei de poluare plătite de către reclamant, în conformitate cu prevederile art.124 C.pr.fiscală, astfel cum e precizat în dispozitivul aceluiași dispozitiv.
În motivare, reclamantul a arătat că în fapt, dispozitivul Sentinței civile nr.28/13.01.2012 pronunțată de Tribunalul C.-S. – Secția de contencios administrativ și fiscal, nu precizează data de la care începe calculul dobânzilor aferente taxei de poluare plătite de către reclamant, în conformitate cu prevederile art.124 C.pr.fiscală, astfel cum aceste dobânzi au fost acordate prin dispozitivul aceleiași sentințe civile.
Așadar, instanța a omis să precizeze această dată de la care începe calculul dobânzilor legale aferente, iar A.F.P. Reșița nu poate pune în executare această sentință, solicitând prin adresa nr.4675/07.02.2013 că reclamantul să efectueze demersurile necesare pentru ca instanța de judecată să lămurească dispozitivul hotărârii judecătorești în acest sens.
2. Soluția Tribunalului C. S.:
Prin încheierea din ședința Camerei de consiliu din data de 22.03.2013, Tribunalul C.-S. a admis cererea de lămurire a dispozitivul sentinței civile nr. 28/13.01.2012 pronunțată de Tribunalul C. – S. în dosarul nr._ 11, formulată de către petentul T. G., în sensul că dobânda aferentă taxei pe poluare, în valoare de 3.828 lei, se calculează din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la data de 28.12.2010, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea încheierii, Tribunalul a arătat că potrivit dispozițiilor art. 117 alin. 1 lit. a-f Cod procedură fiscală, se restituie la cererea contribuabilului următoarele sume: ,,a) cele plătite fără existența unui titlu de creanță;
b) cele plătite în plus față de obligația fiscală;
c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;
d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
f) cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii.“
În conformitate cu prevederile art. 124 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, ,,pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) și (2^1) sau la art. 70, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.“
Art. 70 alin. 1 din Codul de procedură fiscală prevede că cererile depuse de contribuabili se soluționează de organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
Din interpretarea textelor aplicabile, rezultă că dobânda aferentă restituirii taxei pe poluare se calculează din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la data înregistrării în evidența pârâtei a cererii de restituire a taxei pe poluare formulată de reclamant.
Din probele administrate în dosarul nr._ 11, rezultă că reclamantul T. G. a formulat o cerere de restituire a taxei pe poluare și a dobânzii aferente, care a fost înregistrată la Administrația Finanțelor Publice B. sub nr. 1479/28.12.2010 (fila 16 dosar).
Ca atare, în speța de față, dobânda aferentă taxei de poluare (taxă ce a fost plătită ca urmare a aplicării eronate a prevederilor O.U.G. nr. 50/2008) se calculează în conformitate cu prevederile art. 124 Cod procedură fiscală coroborate cu prevederile art. 70 Cod procedură fiscală, din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la data de 28.12.2010, data înregistrării la organul fiscal a cererii de restituire formulată de reclamant.
Față de considerentele anterior reținute, în temeiul art. 281 Cod procedură civilă, tribunalul a admis cererea petentului T. G. și a lămurit dispozitivul sentinței civile nr. 28/13.01.2012 pronunțată de Tribunalul C. – S. în dosarul nr._ 11, în sensul că dobânda aferentă taxei pe poluare, în valoare de 3.828 lei, se calculează din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la data de 28.12.2010,fără cheltuieli de judecată.
3. Recursul pârâtei:
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S., solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii din data de 22.03.2013, în sensul că dispozitivul hotărârii cu privire la acordarea dobânzilor legale trebuia lămurit astfel: organul fiscal datorează majorări de întârziere conform Codului de procedură fiscală după expirarea termenului de 45 de zile de la data cererii de restituire în baza Sentinței civile nr.89/27.01.2012, respectiv după 45 de zile calculate de la data de 07.12.2012.
În motivare a arătat că în fapt, prin cererea de lămurire a dispozitivului Sentinței civile nr.28/13.01.2012, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ 11, reclamantul a solicitat instanței lămurirea și completarea dispozitivului hotărârii cu privire la acordarea dobânzilor legale, având ca obiect taxa pe poluare.
Prin încheierea din data de 22.03.2013, pronunțată de Tribunalul C. S. în dosar nr._ 11, instanța a admis cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 28/13.01.2012, în sensul că dobânda aferentă taxei pe poluare în valoare de 3.828 lei se calculează din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la data de 28.12.2010.
Consideră încheierea din 22.03.2013 nelegală și netemeinică, arătând că prin Sentința civilă nr.28/13.01.2012, Tribunalul C. S. în dosar nr._ 11 a admis în parte acțiunea reclamantului T. G. în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P. C. S. -A.F.P. Reșița, a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 6822/08.07.2008, decizia nr.8/_ și chitanța . nr._/08.07.2008, a obligat pârâtele să restituie reclamantului suma de 3.828 lei, cu titlu de taxă pe poluare și dobânda aferentă calculată potrivit dispozițiilor art.124 Cod procedură fiscală, a obligat pârâtele fată de reclamant la plata sumei de 623,29 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
A admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu și a obligat chematul în garanție să plătească pârâtelor suma de 3.828 lei, reprezentând contravaloarea taxei pe poluare.
Precizează faptul că în ceea ce privește dobânda solicitată, reclamantul a precizat că în conformitate cu art.124 Cod procedură fiscală are dreptul la plata dobânzii la nivelul majorării de întârziere prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Mai arată că potrivit dispozițiilor art.124 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit/rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.l 17 alin.2 sau la art.70,după caz până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, iar acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Cererea reclamantului care se circumscrie art. 117 Cod de Procedură Fiscală este cererea de restituire formulată în baza Sentinței civile nr.28/13.01.2012, pronunțată de Tribunalul C. S. în dosarul nr._ 11, respectiv cererea acestuia înregistrată la A.F.P. Reșița sub nr._/07.12.2012, sens în care interpretează că sentința Tribunalului C. S. se referă la aceasta.
Potrivit art.281 și urm. din Codul de procedură civilă, a menționat că sunt necesare lămuriri cu privire la clarificarea dispozitivului sentinței în ceea ce privește acordarea dobânzilor legale, astfel încât să nu existe dificultăți la executare, întrucât nu este menționată perioada pentru care această dobândă urmează să fie acordată.
Potrivit Sentinței civile nr.28/13.01.2012, definitivă și irevocabilă, reclamantul T. G., a formulat cerere de restituire în temeiul prevederilor art.117 alin. 1, lit.f, din Ordonanța Guvernului nr.92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicată cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la A.F.P. Reșița, sub nr._/07.12.2012, prin care a solicitat restituirea sumei de 3.828 lei, cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule, și cheltuieli de judecată în sumă de 1619,15 lei.
Ca urmare a acestei solicitări, A.F.P. Reșița prin referatul nr._/18.12.2012, a aprobat restituirea sumei de 3.8281ei, reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule și suma de 1619,15 lei cheltuieli de judecată, sumă pe care reclamantul a ridicat-o la data de 19.12.2012 de la Trezoreria Reșița.
Apreciază că obligarea lor la plata majorărilor de întârziere conform O.G. nr.92/2003, republicată, se impunea doar dacă ar fi efectuat restituirea taxei pe poluare și a cheltuielilor de judecată cu depășirea termenului legal de 45 de zile, socotit de la data cererii de restituire formulată în baza art.117 alin.1 lit.f, înregistrată la organul fiscal la data de 07.12.2012.
In consecință consideră că dispozitivul sentinței trebuia lămurit în sensul că organul fiscal ar fi datorat majorări de întârziere dacă ar fi depășit 45 de zile de la data înregistrării cererii de restituire în baza Sentinței civile nr.89/27.01.2012, respectiv 07.12.2012.
Având în vedere că a restituit taxa pe poluare în cadrul termenului de 45 de zile de la înregistrarea cererii, nu putem fi obligați la plata unor majorări de întârziere.
4. Aprecierea Curții de Apel:
Analizând actele dosarului, criticile recurentei prin prisma dispozițiilor art. 304 din codul de procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041 din vechiul Cod de procedură civilă – aplicabil potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – Curtea de Apel constată următoarele:
Prin încheierea recurată, Tribunalul C.-S. a admis cererea de lămurire a dispozitivul sentinței civile anterior pronunțată în același dosar, în sensul că dobânda aferentă taxei pe poluare se calculează din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la data când reclamantul a formulat cererea de restituire.
În recurs, pârâta critică această soluție și susține că termenul de 45 de zile începe să curgă numai după rămânerea irevocabilă a hotărârii Tribunalului C. S. prin care a fost admisă acțiunea în restituirea taxei de poluare, iar nu de la data la care reclamantul a formulat inițial cererea de restituire – respinsă de pârâtă și care a ocazionat litigiul respectiv.
Cu privire la acordarea dobânzilor legale aferente sumei plătite cu titlul de taxă de poluare, Curtea subliniază că acordarea dobânzilor legale este guvernată, în materia raporturilor fiscale, de dispozițiile speciale din Codul de Procedură Fiscală, iar nu de dispozițiile dreptului comun în materie, astfel cum impune art. 1 alin. 1 Cod de Procedură Fiscală, conform căruia „prezentul cod reglementează drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal”, precum și dispozițiile art. 2 alin. 2 Cod de Procedură Fiscală, potrivit cărora „prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat”.
Curtea mai reține că la 18 aprilie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat hotărârea în Cauza C‑565/11 (M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu, Administrației F. pentru Mediu), în care se examinează compatibilitatea limitării dobânzilor legale în cazul taxei de poluare reglementate prin Ordonanța de Urgență nr. 50/2008.
Prin această hotărâre, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că „dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe”.
Curtea reamintește că anterior acestei hotărâri, coroborând dispozițiile art. 124 alin. 1 cu dispozițiile art. 70 alin. 1 Cod de Procedură Fiscală, Curtea a constatat că dobânzile legale datorate de autoritățile fiscale în prezenta cauză se impun a fi calculate din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la înregistrarea în evidența acestor autorități a cererii de restituire a taxei, nefiind întemeiate criticile pârâtelor referitoare la inaplicabilitatea reglementării respective.
Raportat la hotărârea pronunțată de Curtea Europeană de Justiție în Cauza C‑565/11, Curtea – reamintind obligativitatea respectării dreptului comunitar (european) și prioritatea acestuia față de reglementările interne, conform art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României – înțelege să își schimbe jurisprudența în materia respectivă în sensul că în litigiile având ca obiect restituirea taxei de poluare se acordă dobânzi – la cererea reclamantului – de la data plății taxei, iar nu cum s-a stabilit anterior de către instanța de recurs.
Astfel fiind, ținând seama de hotărârea I. a Curții Europene de Justiție, Curtea constată că soluția instanței de fond este legală.
Curtea mai subliniază că regimul juridic al dobânzilor, penalităților de întârziere și al majorări de întârziere a fost modificat prin O.U.G. nr. 39/2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 278 din 28 aprilie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 46/2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 245 din 7 aprilie 2011. Astfel, prin O.U.G. nr. 39/2010 au fost introduse din nou în legislația fiscală română penalitățile de întârziere, datorate cumulat cu dobânzile, în cazul unor întârzieri semnificative la plata creanțelor fiscale. Prin această modificare legislativă a operat și o modificare de terminologie, în sensul că anterior Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2010, în cazul întârzierii la plata creanțelor fiscale se datorau majorări de întârziere, iar în cazul restituirii de la buget a unor sume de bani către contribuabilul se datorau dobânzi. După . O.U.G. nr. 39/2010, în cazul întârzierii la plata creanțelor fiscale se datorează dobânzi – la fel ca și în cazul restituirii de la bugetul de stat cu depășirea termenului legal a unor sume de bani către contribuabilul – iar majorări de întârziere se calculează în cazul întârzierii plății unor obligații fiscale la bugetele locale.
Curtea atrage însă atenția că se impune respectarea principiului neretroactivității legii în materia calculării dobânzilor datorate reclamantei, în sensul că acestea se impun a fi calculate în raport cu legea în vigoare în perioada pentru care se calculează accesoriile respective, ceea ce însemnă că modificările operate prin O.U.G. nr. 39/2010, prin Legea nr. 46/2011 și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2012 trebuie avute în vedere succesiv la calculul dobânzilor datorate reclamantului.
Prin urmare, raportat la aceste concluzii și la conținutul încheierii recurate, în temeiul art. 312 al. 1 din vechiul Cod de Procedură Civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice T. împotriva Încheierii din 22.03.2013, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._ 11.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice T. împotriva Încheierii din 22.03.2013, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._ 11.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3.12.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECATOR,
R. O. D. D. R. P.
GREFIER,
M. M.
-în concediu medical-
GREFIER SEF SECTIE
L. C.
Red.R.P./05.12.2013
Tehnored./GK/ 2 ex./31.01.2014
Inst.fond:Tribunalul C.-S.:jud.I. M.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 4047/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 7696/2013.... → |
|---|
