Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 9112/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9112/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 7152/30/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.9112
Ședința publică din 09.10.2013
PREȘEDINTE: C. D. O.
JUDECĂTOR: M. C. D.
JUDECĂTOR: R. O.
GREFIER: A. D. B.
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice T. și Administrația Finanțelor Publice Timișoara împotriva sentinței civile nr. 738/06.03.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul intimat B. C. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat avocat B. L., pentru reclamantul intimat, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la data de 07.10.2013, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare la care a anexat împuternicirea avocațială și chitanța reprezentând dovada achitării onorariului de avocat.
Reprezentanta intimatului arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză, situație în care instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței pronunțate de prima instanță, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 02.08.2012, sub nr._, reclamantul B. C. C. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Timișoara și Direcția Generală a Finanțelor Publice T., să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună restituirea sumei de 5666 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, precum și dobânda legală calculată de la data plății și până la data restituirii efective, ca urmare a constatării contrarietății dintre OUG nr. 50/2008 și art. 110 din TCE;
Prin Sentința Civilă nr. 738/06.03.2013, pronunțată în dosar nr._ /2013, Tribunalul T. a admis acțiunea formulată de reclamant, a dispus restituirea taxei de poluare în cuantum de 5666 lei și a dobânzilor legale prevăzute de art.124 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală începând cu data expirării celor 45 zile curse de la data cererii de restituire până la data restituirii efective a sumelor, a dispus anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare nr._/16.07.2012 emisă pe numele reclamantului și a obligat pârâta la 39,3 lei cheltuieli de judecată față de reclamant.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a achiziționat, din Germania, autoturismul marca Volkswagen tip Golf, data primei înmatriculări 09.12.2009, iar pentru a-l înmatricula în România a fost nevoit să achite taxa de poluare stabilită prin decizia nr. 268/20.01.2010, în sumă de 5.666 lei. Reclamantul a formulat cerere de restituire a taxei, însă A.F.P. Timișoara a răspuns negativ acestei cereri.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.F.P. Timișoara, tribunalul a constatat că plata s-a efectuat la Trezoreria mun. Timișoara și că decizia de calcul prin care a fost stabilită această taxă a fost emisă de pârâta A.F.P. Timișoara. Față de aceste considerente, instanța a respins excepția invocată.
Pe fondul cauzei, examinând conformitatea dispozițiilor O.U.G. nr. 50/2008, cu prevederile art. 110 paragraful 1 din T.F.U.E., Tribunalul a constatat că, răspunzând întrebărilor preliminare adresate de Tribunalul Sibiu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat în cauza C‑402/09 (T. vs. Statul român) că „Articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceiași vechime și aceiași uzură de pe piața națională”.
Ori, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 50/2008, criteriul în funcție de care se datorează taxa pe poluare, este acela al primei înmatriculări a autoturismului în România.
Se ivește, astfel, o discriminare între categoria vehiculelor second-hand achiziționate din țară (în privința cărora înmatricularea pe numele noului proprietar se face fără plata taxei) și categoria vehiculelor second-hand achiziționate din afara țării – inclusiv din spațiul comunitar (în privința cărora înmatricularea este condiționată de plata taxei).
Însă, o astfel de discriminare este de natură a descuraja achiziționarea autoturismelor second-hand din spațiul comunitar, constituind o piedică în libera circulație a mărfurilor și venind în contradicție cu prevederile art. 110 TFUE.
În atare situație, Tribunalul, constatând incompatibilitatea reglementărilor interne cu normele dreptului comunitar, a procedat la înlăturarea acestora.
În consecință, a obligat pârâta să restituie reclamantei suma achitată cu titlu de taxă de poluare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice T. și Administrația Finanțelor Publice Timișoara, considerând-o ca netemeinică și nelegală.
Recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice T. a solicitat respingerea acțiunii in ce privește restituirea taxei de poluare achitată pentru autovehicul, apreciind în esență că O.U.G. nr.50/2008 nu încalcă normele comunitare și că, mai mult decât atât, la data de 13.01.2012 a intrat în vigoare Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante. Menționează că art. 4 fi această lege se referă la aplicarea unitară a taxării autovehiculelor în ceea ce privește sfera de aplicare a acestora. înlăturându-se astfel favorizarea indirectă autoturismelor second hand autohtone.
S-a arătat că, taxa se calculează pe baza unor criterii obiective (tipul motorizării, capacitatea cilindrică, emisia de C02 și norma de poluare), luându-se în considerare și deprecierea autoturismului. Astfel, pentru condiții identice, taxa pentru emisiile provenite de la autovehicule va avea același cuantum, indiferent că este vorba de un autovehicul second-hand, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau un autovehicul second-hand înmatriculat în România și pentru care se transcrie dreptul de proprietate, dar pentru care nu s-a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule sau taxa pe poluare pentru autovehicule. Totodată, prin introducerea modificărilor la elementele avute în vedere la calcul, care permit astfel taxarea corectă și reală a poluatorilor, bazată pe cantitatea de emisii cu impact asupra mediului produsă de aceștia, se ajunge, în anumite cazuri, la reducerea taxei cu circa 25% față de cuantumul rezultat prin aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 50/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Se invocă noua reglementare (art. 12 din Legea nr. 9/2012), apreciată ca fiind echitabilă, prin acordarea posibilității solicitării restituirii diferenței dintre valoarea taxei calculată conform noilor prevederi și cuantumul taxei plătite (ca taxa speciala de prima înmatriculare sau ca taxa de poluare). Persoanele care au plătit taxa care sancționa poluarea produsă în circulație, cu ocazia înmatriculării autovehiculului, indiferent că aceasta s-a efectuat în baza prevederilor art. 214 indice 1- 214 indice 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (pentru autovehiculele înmatriculate de la 1 ianuarie 2007 și până la 30 iunie 2008), sau în baza prevederilor O.U.G. nr. 50/2008, pot solicita restituirea diferenței de cuantum, rezultată în urma aplicării noii modalități de calcul la elementele avute în vedere la momentul înmatriculării.
Astfel s-a soluționat și problema autoturismelor înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007 deoarece s-a introdus obligativitatea plății la prima transcriere a dreptului de proprietate. Așadar taxa pentru emisiile poluante va fi plătită în mod nediscriminatoriu de către toți cei ce achiziționează autovehicule, dar pentru care nu a fost achitată această taxă.
Taxa se calculează pe baza unor criterii obiective. Totodată, prin introducerea modificărilor, se ajunge în unele cazuri la reducerea taxei cu 25%. Pentru autoturismele care au fost supuse acestei taxe fiscale nu se mai achită taxă pentru emisiile poluante la prima transcriere a dreptului de proprietate cu excepția cazului când aceste taxe au fost restituite contribuabililor prin sentințe judecătorești.
Pârâta – recurentă apreciază că față de reglementarea actuală Hotărârea pronunțată în cauza T. a devenit caducă.
Recurenta Administrația Finanțelor Publice Timișoara a criticat hotărârea primei instanțe sub mai multe aspecte solicitând, în principal, casarea acesteia cu trimitere spre rejudecare, întrucât nu a fost legal citată, fiindu-i transmisă doar citația fără un exemplar al cererii de chemare în judecată și al tuturor înscrisurilor doveditoare depuse de către reclamant în probațiune, în subsidiar a solicitat modificarea hotărârii în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a A.F.P. Timișoara, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive arată că taxa de poluare se face venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A.F. Mediu.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii în ce privește restituirea taxei de poluare achitată pentru autovehicul, apreciind în esență că O.U.G. nr.50/2008 nu încalcă normele comunitare și că, mai mult decât atât, la data de 13.01.2012 a intrat în vigoare Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante. Menționează că art. 4 fi această lege se referă la aplicarea unitară a taxării autovehiculelor în ceea ce privește sfera de aplicare a acestora. înlăturându-se astfel favorizarea indirectă autoturismelor second hand autohtone.
Astfel s-a soluționat și problema autoturismelor înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007 deoarece s-a introdus obligativitatea plății la prima transcriere a dreptului de proprietate. Așadar taxa pentru emisiile poluante va fi plătită în mod nediscriminatoriu de către toți cei ce achiziționează autovehicule, dar pentru care nu a fost achitată această taxă.
Taxa se calculează pe baza unor criterii obiective. Totodată, prin introducerea modificărilor, se ajunge în unele cazuri la reducerea taxei cu 25%. Pentru autoturismele care au fost supuse acestei taxe fiscale nu se mai achită taxă pentru emisiile poluante la prima transcriere a dreptului de proprietate cu excepția cazului când aceste taxe au fost restituite contribuabililor prin sentințe judecătorești.
S-a apreciat că față de reglementarea actuală Hotărârea pronunțată în cauza T. a devenit caducă.
Reclamantul – intimat, legal citată a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursurilor și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de prima instanță.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate de către recurente cât și în conformitate cu dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prima instanță a dat o corectă soluționare excepției invocate de către pârâtă, întrucât taxa a fost încasată de AFP Timișoara, astfel încât această pârâtă are calitate procesuală pasivă, iar nu beneficiarul ulterior al sumelor încasate.
În analizarea legalității soluției pronunțate de instanța de fond și a cererii formulate de reclamant, Curtea consideră necesară expunerea prealabilă a legislației naționale aplicabile, a dispozițiilor art.110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene în domeniu, urmând ca în raport cu acestea să examineze fondul cauzei.
Pe plan intern, Curtea retine ca taxa de poluare a fost instituită prin OUG nr. 50/2008, care a abrogat prevederile din Codul fiscal referitoare la taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor. Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după .>
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în cauza T. și în cauza N. a analizând art.110 TFUE din perspectiva unor versiuni diferite ale OUG nr.50/2008. Cu toate acestea, instanța apreciază că hotărârile menționate sunt aplicabile speței în primul rând pentru că instanța europeană a interpretat o normă comunitară, interpretare care este valabilă indiferent de modificările intervenite în legislația națională. Cu alte cuvinte este necesar a se stabili doar dacă modificările ulteriore corespund sau nu normei comunitare, așa cum a fost ea interpretată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene.
În al doilea rând, unul dintre argumentele hotărârilor instanței europene are aplicabilitate și în cauză, întrucât vizează o caracteristică nemodificată a taxei de poluare.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene a constatat astfel că taxa de poluare instituită conform OUG nr. 50/2008 este impusă numai pentru autovehiculele care se înmatriculează pentru prima dată în România după . acestui act normativ – 1.07.2008 – cu excluderea de la plata acestei taxe pentru autovehiculele deja înmatriculate în România anterior acestei date.
Această caracteristică esențială a taxei de poluare, reiterată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene și în cauza N. (cauza C – 263/10 Hotărârea din 07.07.2011, paragraful 27) a rămas neschimbată până în ianuarie 2013.
Se poate observa astfel că, deși Legea nr.9/2012 (privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule) prevede la art.4 alin 2 din Legea nr. 9/2012 obligația de plată a taxei și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate în România asupra unui autovehicul rulat, (astfel cum au sugerat cele două hotărâri ale instanței europene), prin art.1 din OUG nr.1/2012 a fost suspendată aplicarea dispozițiilor menționate până la 1 ianuarie 2013.
În plus, Curtea a apreciat că nu este respectat nici principiul poluatorul plătește, această taxă fiind aplicabilă doar autoturismelor de ocazie importate, obiectivul protecției mediului putând fi atins prin instituire unei taxe anuale care nu ar mai favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate.
Prin urmare, având în vedere argumentele Curții Europene de Justiție redate în cauza T. (cauza C-402/09) și în cauza N. (C‑263/10), precum și principiul priorității dreptului comunitar față de dreptul național, Curtea constată neîntemeiate susținerile pârâtei recurente cu privire la respectarea art.110 TFUE (fostul articol 90), sub acest aspect, sentința civilă atacată fiind corectă.
Curtea nu poate reține apărările vizând apariția Legii nr. 9/2012, întrucât situația constatată de Curtea Europeană de Justiție a rămas nemodificată, singura noutate introdusă de legea nouă constând în instituirea unei alte modalități de calcul, care nu schimbă cu nimic reținerile Curții Europene de Justiție. În plus, dispozițiile invocate de recurentă nici nu erau în vigoare la data achitării taxei de către reclamanta intimată, cererea sa de restituire fiind analizată în raport de legislația în vigoare la acea dată, respectiv OUG nr.50/2008, și, mai mult decât atât, așa cum s-a arătat deja, dispozițiile art.4 alin 2 din Legea nr. 9/2012 au fost suspendate până la 1 ianuarie 2013.
În privința dobânzilor acordate de prima instanță, Curtea reține că acestea au fost acordate în considerarea unei dispoziții legale speciale pentru taxa de poluare, ci în considerarea normelor legale generale reprezentate în materie fiscală de dispozițiile art.124 alin. 1 Cod de procedură fiscală, coroborate cu dispozițiile art. 70 alin. 1 Cod de procedură fiscală, precum și în considerarea prejudiciului cauzat reclamantului prin lipsirea de folosință a sumei încasate cu încălcarea dispozițiilor art.110 din Tratatul Comunității Europene, astfel încât și sub acest aspect soluția primei instanțe este corectă.
Constatând așadar neîntemeiat recursurile, Curtea urmează a le respinge ca atare în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va obliga recurenta Administrația Finanțelor Publice Timișoara la plata cheltuielilor de judecată către intimat în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de pârâtele recurente Administrația Finanțelor Publice Timișoara și Direcția Generală a Finanțelor Publice T. împotriva Sentinței Civile nr.738/06.03.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .
Obligă recurenta Administrația Finanțelor Publice Timișoara la plata cheltuielilor de judecată către reclamantul intimat B. C. C. în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.10.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. D. O. M. C. D. R. O.
GREFIER
A. D. B.
Red. M.C.D. -08.11.2013
Tehnored. A.D.B. –08.11.2013/2 ex.
Prima instanță: Tribunalul T.
Judecător: M. T.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 7466/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5019/2013.... → |
|---|
