Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 269/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 269/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 21-05-2013 în dosarul nr. 20215/55/2011*
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMISOARA Operator 2928
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.269
Ședința publică din 21 mai 2013
P.:R. O.
GREFIER:L. C.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamantul C. V. în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor București, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul C. V., în stare de arest, lipsă fiind pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor București.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar, prin fax ,concluzii scrise din partea pârâtei.
Reclamantul arată că nu mai are alte cererii de formulat.
Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra în dezbateri.
Reclamantul solicită admiterea excepției de nelegalitate.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față, constată:
Prin cererea întemeiată pe prevederile art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, formulată în dosarul nr._ al Tribunalului A., reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art.1 alin.1 din Decizia nr.383/2010 emisă de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor București.
În motivare reclamantul susține că pârâta și-a depășit atribuțiile legale când a formulat art.1 alin.1 din Decizia nr.383/2010, prin care s-a interzis primirea de către persoanele private de libertate a calculatoarelor personale de tip laptop.
Reclamantul susține că art.49 alin.2 din Legea nr.275/2006 modificată și completată prin Legea nr.83/2010 prevede că: „ … bunurile care pot fi primite și folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justiției …”.
Art.186 din HG nr.1897/2006 modificată și completată prin HG nr.1113/2010 prevede: „Persoanei private de libertate i se poate aproba și primirea sau achiziționarea de echipamente IT, care pot fi folosite exclusiv de aceasta, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției.”
Deci, Legea nr.275/2006 precum și regulamentul de aplicare al acesteia reglementează că ministrul justiției este cel care stabilește care sunt bunurile ce pot fi primite de către deținuți, iar pentru aparatura IT stabilește și condițiile de primire a aparaturii.
Poziția 23 din Anexa III a OMJ nr.2714/2008 prevede că pot fi primite: „Calculatoare și echipamente informatice ale căror caracteristici sunt stabilite prin Decizie a directorului general al ANP.”
Deci, după ce ministrul justiției a reglementat condițiile în care pot fi primite echipamentele IT – respectiv „cu aprobarea directorului locului de deținere”, conform OMJ 2714/2008 tot ministrul justiției delegă directorului general al ANP competența de a stabili caracteristicile calculatoarelor și echipamentelor informatice care pot fi primite de către deținuți.
Din textul citat reiese clar care este competența directorului general al ANP și anume: stabilirea caracteristicilor calculatoarelor și echipamentelor informatice care pot fi primite de către persoanele private de libertate.
Ori, directorul general al ANP stabilește în art.1 (1) din Decizia nr.383/2010 că „ … pot beneficia de calculatoare personale de tip desktop sau minitower persoanele condamnate …”, excluzând prin nemenționare toate celelalte tipuri de calculatoare – inclusiv și laptopul cumpărat în baza aprobării Penitenciarului RMS A. și modificat conform cerințelor de la acea vreme și păgubind cu dezinvoltură pe toți cei ce aveau primite în penitenciare alte tipuri de calculatoare decât desktop sau minitower.
Având în vedere că toate textele legale prezentate drept temei legal al Deciziei ANP nr.383/2010 nu delegă vreo competență a directorului general al ANP de a stabili care anume tipuri de calculatoare se pot primi în penitenciare – dar enunță clar că aceasta este competența ministrului justiției.
Solicită să se aprecieze ca fiind nelegală prevederea art.1 (1) din Decizia directorului general al ANP.
Pârâta nu a formulat întâmpinare în cauză, dar a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea cererii.
Examinând cererea, în condițiile art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, se respinge ca nefondată pentru că:
Potrivit cererii, reclamantul a solicitat a se constata nelegalitatea prevederilor art.1 alin.1 din Decizia nr.383/2010 emisă de pârâta ANP pentru că încalcă prev.art.49 alin.2 din Legea nr.275/2006, art.186 din HG nr.1897/2006 și poziția nr.23 din Anexa III a OMJ nr.2714/2008, pentru că din conținutul acestor dispoziții legale nu rezultă competența directorului general al pârâtei, de a stabili care anume tipuri de calculatoare se pot primi în penitenciarele din România.
Analizându-se cererea reclamantului, se constată că prin art.49 alin.2 din Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor în România, modificată, se prevede că bunurile care pot fi primite și folosite de persoanele aflate în detenție, se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.
Art.186 din HG nr.1897/2006, modificată, privind Regulamentul de aplicare a Legii nr.275/2006, prevede că bunurile care pot fi primite, păstrate și folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justiției; persoanei private de libertate i se poate aproba și primirea sau achiziționarea de echipamente IT, care pot fi folosite exclusiv de aceasta, în condițiile stabilite de administrația locului de deținere, astfel încât să nu contravină regulilor de disciplină și siguranță din locurile de deținere.
Anexa 1 la OMJ nr.2714/2008, pct.III, subpct.23, prevede că persoanele private de libertate pot primi și folosi calculatoare și echipamente informatice ale căror caracteristici sunt stabilite prin decizie directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor București.
Decizia nr.373/20.04.2010 emisă de pârâtă, depusă la fila 17 din dosarul Tribunalului A., s-a întemeiat, așa cum rezultă din preambulul său, pe următoarele prevederi legale și anume art.49 din Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ale art.186 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin HG nr.1897/2006 și ale pct.23 din Anexa la OMJ nr.2714/C/2008 privind durata și periodicitatea vizitelor, greutatea și numărul pachetelor, precum și categoriile de bunuri ce pot fi primite, păstrate și folosite de persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate și pe art.7 alin.4 din HG nr.1849/2004 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu modificările ulterioare.
Art.1. alin.1 din Decizia nr.383/2010 emisă de pârâtă dispune că în situația în care penitenciarul nu poate asigura calculatoare din dotarea proprie în vederea susținerii activităților de educație și asistență psihosocială recomandate în „Planul individualizat de intervenție educativă și terapeutică”, pot beneficia de calculatoare personale de tip desktop sau minitower persoanele condamnate care nu au fost sancționate disciplinar în ultimele 6 luni pentru abaterile prev.de art.70 alin.1 din Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Art.4 alin.1 lit.d din aceiași decizie prevede că se interzice primirea echipamentelor IT sau a software – ului care permite accesarea internetului sau a căsuțelor poștale electronice.
Cum decizia emisă de pârâtă s-a întemeiat și pe prevederile pct.23 din Anexa la OMJ nr.2714/C/2008, privind durata, periodicitatea vizitelor, precum și categoriile de bunuri ce pot fi primite în penitenciare, anterior prevăzându-se la pct.III, subpunctul 23, anterior prezentat, că cei aflați în stare de deținere pot primi aparatură electronică sau de informatică ale căror caracteristici sunt stabilite prin decizia directorului al Administrației Naționale a Penitenciarelor, excepția de nelegalitate invocată de reclamant cu privire la art.1 alin.1 din Decizia nr.383/2010 este nefondată și se respinge, existând dreptul pârâtei de a stabili care anume tipuri de calculatoare se pot primi în penitenciare.
În consecință, cererea se respinge ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul C. V. în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor București.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. O. L. C.
Red.:R.O./21.05.2013
Tehnored./L.C./ 2 ex./28.05.2013
| ← Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr.... | Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr.... → |
|---|
