Pretentii. Decizia nr. 1467/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1467/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 7875/30/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Operator 2928
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1467/R
Ședința publică din data de 25 martie 2013
Președinte: P. M.
Judecător: A. B.
Judecător: M. B.
Grefier: F. L. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice T. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice D. împotriva sentinței civile nr. 3079/26.09.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta intimată ., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta intimată avocat M. Z., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, reprezentanta reclamantei depune la dosar împuternicire avocațială, concluzii scrise, factura fiscală și extras de cont în dovedirea onorariului de avocat și dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în Germania, constând în documentele originare ale mașinii, traduse în limba română.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentanta reclamantei intimat solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3079/26.09.2012 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul T.:
A admis acțiunea privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D. și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE T., având ca obiect anulare act administrativ, în parte;
A dispus anularea Deciziei de calcul al taxei de poluare nr._/20.09.2011 și a Deciziei nr._/06.10.2011, emise de Administrația Finanțelor Publice D.;
A obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice D., la restituirea către reclamant a sumei de 12.056 lei și la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, în sumă de 663,3 lei, respingând în rest acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri, Direcția G. a Finanțelor Publice T. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice D. a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În motivarea recursului s-au adus critici relative la modul de soluționare a fondului cauzei, susținându-se că O.U.G 50/2008 este compatibilă cu dreptul european, din perspectiva art. 110 din TFUE, aplicarea O.U.G nr. 50/2008, care instituie taxa de poluare, în litigiu, nefiind discriminatorie, criticile Comisiei Europene vizând, exclusiv cuantumul taxei, iar nu compatibilitatea acesteia cu Tratatul.
Sunt evocate în acest context și hotărâri ale Curții Europene de Justiție și CEDO, recurenta susținând compatibilitatea dintre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 și Tratatul UE, apreciind că taxa instituită nu poate conduce la o descurajare a importului de vehicule cumpărate dintr-un stat membru.
Reclamanta intimată a formulat concluzii scrise, solicitând respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Verificând recursul astfel declarat, Curtea constată că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 304 și nici alte temeiuri de casare/modificare a hotărârii atacate, care este temeinică și legală, motiv pentru care Curtea va respinge ca nefondat recursul, în baza art. 312 (1) Cod procedură civilă.
Astfel, Curtea reține că recurenta susține compatibilitatea O.U.G nr. 50/2008 cu dreptul european și cu dreptul intern, în raport cu art. 110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art. 267 din TFUE de către CJUE, prin care a fost lămurit înțelesul art.110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor de față cu cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul U.E, efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern, conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții Europene de Justiție în cauza T. contra Statului Român, prin care s-a statuat că art. 110 din TFUE (fost art. 90 CE) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit, încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în O. U. G nr. 50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării lor/ reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu de taxă de poluare către reclamant, conform principiului arătat mai sus.
Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice T. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice D..
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâta – recurentă, ca parte căzută în pretenții, la plata către reclamanta – intimată . a sumei de 620 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice T. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice D. împotriva sentinței civile nr. 3079/26.09.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
Obligă pârâta – recurentă Direcția G. a Finanțelor Publice A. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice D. la plata către reclamanta – intimată . a sumei de 620 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.03.2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
dr. P. M. | dr. A. B. | dr. M. B. |
Grefier, | ||
F. L. N. |
Red.A.B./15.04.2013
Tehnored. F.L.N./15.04.2013/2 ex.
Primă instanță: Tribunalul T.
Jud. – N. A. F.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 741/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2384/2013.... → |
|---|
