Actele de control sau impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice. Contestaţie. Procedura administrativ-jurisdicţională
| Comentarii |
|
Existenţa unei jurisdicţii administrative reglementate pentru contestarea legalităţii unui act administrativ, obligă persoana vătămată să se adreseze mai întâi jurisdicţiei respective, ne fiind admisibil să se adreseze direct instanţei de contencios administrativ.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 348 din I februarie2002)
- Extras -
Reclamanta S. C. „N.” a solicitat ca, pe calea contenciosului administrativ, să fie obligată Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ să-i achite suma de 46.445.937 lei reprezentând penalităţi de 0,3% pentru restituirea sumei de 113.431.712 lei ce-i fusese reţinută necuvenit.
Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 41 din 10 aprilie 2001, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Reclamanta a declarat recurs.
Recursul este fondat, dar nu pentru considerentele de fond invocate de recurentă, ci în sensul celor ce vor fi arătate în continuare.
Prin procesul-verbal nr. 284 din 27 iulie 2000 încheiat de Percepţia Rurală Girov s-a constatat că reclamantei i-a fost reţinută în plus suma de 167.593 lei, sumă ce a fost restituită cu ordinul de plată nr. 2221 din 1 august 2000.
Apreciind că restituirea sumei s-a efectuat cu întârziere, reclamanta a calculat penalităţi de întârziere în valoare de 46.445.937 lei pe care le-a pretins prin adresa nr. 198 din 26 septembrie 2000 înregistrată de Percepţia Rurală Girov.
La această cerere, Percepţia Rurală Girov a răspuns, cu adresa nr. 842 din 24 octombrie 2001, că suma nu a fost niciodată calculată şi reţinută.
Reclamanta a solicitat plata sumei de 46.455.937 lei, reprezentând penalităţi de 0,3% în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 195/1998, şi de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, cu adresa nr. 473 din 8 noiembrie 2000, care i-a răspuns, prin adresa nr. 4763 din 16 noiembrie 2000, că nu are temei legal.
Rezultă că nu a fost respectată procedura administrativ-jurisdicţională impusă de dispoziţiile Legii nr. 105/1997, neexistând o hotărâre a organului de control, care, în urma contestaţiei, să fie soluţionată prin dispoziţia motivată a D. G. F. P. judeţene.
Conform art. 5 din Ordonanţa de urgenţă nr. 13 din 16 ianuarie 2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, contestaţiile care au ca obiect sume al căror cuaîum este de până la 500
milioane lei se soluţionează de organele specializate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, după caz, în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contestatorul.
Existenţa unei jurisdicţii administrative deschise pentru contestarea legalităţii unui act administrativ obligă persoana vătămată în dreptul sau interesul său legitim să se adreseze mai întâi jurisdicţiei respective.
Abia după epuizarea căilor administrative de atac devine posibilă sesizarea instanţei de contencios administrativ conform art. 4 din Legea nr. 29/1990.
Instanţa s-a pronunţat asupra modului de aplicare a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 195/1998, privitor la prejudiciul invocat de reclamantă, ignorând lipsa actului administrativ jurisdicţional, care este dispoziţia de soluţionare emisă de D. G. F. P. Neamţ şi care formează obiectul principal al controlului judecătoresc.
Pentru corecta rezolvare a cauzei s-a admis recursul şi s-a casat sentinţa, cu trimiterea dosarului la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ.
| ← Energia electrică furnizată. Termen de plată. Caracterul... | Act al prefectului în materia Legii fondului funciar nr.... → |
|---|
