CSJ. Decizia nr. 1031/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1031
Dosar nr.2668/2002
Şedinţa publică din 14 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr.291 din 17 septembrie 2002 aCurţii de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominals-au prezentat: intimatul reclamant S.M.N. lipsind recurenta pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Timiş.
Procedura completă.
S.M.N. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu referire laîntâmpinarea formulată în scris.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 20 iunie 2002 reclamantul S.M.N. a solicitat anularea deciziei nr.3 din 10 mai 2002 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Timiş – Comisia pentru aplicarea Legii nr.189/2000 prin care i s-a respins cererea de constatare acalităţii de beneficiar al OrdonanţeiGuvernului nr.105/1999 cu modificările şi completările ulterioare.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că s-a născut la data de 7 august 1941 în localitatea Timişoara din părinţi refugiaţi din Ardealul de Nord, urmare a Diktatului de la Viena din 30 august 1940, fapt ce rezultă din certificatul de refugiat nr.C – 1240/2001 eliberat de Direcţia Generală a Arhivelor Statului Timiş.
Cererea prin care reclamantul a solicitat stabilirea calităţii de beneficiar al Legii nr.189/2000 a fost respinsă de Casa Judeţeană de Pensii Timiş prin Decizia nr.3 din 10 mai 2002 pentru că nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 şi Hotărârea Guvernului nr.127/2002 art.2.
Curtea de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ prin sentinţa civilă nr.291 din 17 septembrie 2002 a admis acţiuneaformulată de reclamant, a anulathotărârea contestată şi a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute deart.1 lit.c din Legea nr.189/2000 modificată.
Instanţa a reţinut că reclamantul s-a născut în perioada de strămutare, dobândind astfel statutul de persoană strămutată pentru că art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 modificată prin Hotărârea Guvernului nr.127/2002 nu distinge cu privire la dobândirea acestei calităţi.
Considerând sentinţanelegală şi netemeinică aformulat recurs Casa Judeţeană de Pensii Timiş.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat în esenţă că reclamantul intimat fiind născut la data de 7 decembrie 1941 în Timişoara nu poate fi considerat ca persoană ce a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate, întrucât la data de 12 septembrie 1940 când s-aurefugiat părinţii şi sora sa din Ardealul de Nord, nici nuera născut, deci nu putea fi obligat să-şi schimbe domiciliul.
Recursul este nefondat.
Nu se contestă că părinţii reclamantului au fost nevoiţi din motive etnice să părăsească localitatea de domiciliu, ocupată temporar de administraţia maghiară şi să se refugieze în teritoriile aflate subadministraţia Statului român.
Intimatul s-a născut la 7 decembrie 1940 la scurt timp după ce părinţii săi au fost nevoiţi să plece din localitatea de domiciliu, el suferind ulterior aceleaşi privaţiuni ca şi părinţii.
Instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că reclamantul se află în situaţia prevăzută de art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 întrucât prin naştere a dobândit statutul de refugiat al părinţilor săi.
Împrejurarea că reclamantul nu era născut la data refugierii părinţilor săi, nu avea undomiciliu de unde să fi fost strămutat în altă localitate nu prezintă relevanţă în aprecierea statutului reclamantului.
Acesta a dobândit prin naştere, după cum a reţinut în mod corectinstanţa de fond statutul juridic al părinţilor şi anume acela de refugiat.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr.291 din 17 septembrie 2002 aCurţii de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1030/2002. Contencios. La încheierea de... | CSJ. Decizia nr. 1070/2002. Contencios. Recurs anulare ordin... → |
---|