CSJ. Decizia nr. 1330/2002. Contencios. Pensie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1330
Dosar nr. 1480/2002
Şedinţa publică din 1 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Giurgiu împotriva sentinţei civile nr.183 din 25 februarie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominals-a prezentat: intimatul reclamant R.I. personal, lipsind recurenta pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Giurgiu.
Procedura completă.
Intimatul reclamant R.I. asolicitat respingerea recursului, ca nefondat, sentinţa instanţei de fond fiind legală şi temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 18 septembrie 2000 reclamantul R.I. a solicitat anularea hotărârii nr.170 din 10 august 2000 emisă de Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială Giurgiu prin care s-a soluţionat contestaţia acestuia nr.6753 din 6 iunie 2000, privind acordarea pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă.
În motivarea acţiunii reclamantul aarătat că la stabilirea pensiei pârâta a luat în calcul un salariu mediu tarifar mai mic precum şi o perioadă de contribuţie la pensia suplimentară mai mică cu 1 an, rezultând un total al drepturilor depensie de 3.242.038 lei în loc de 3.189.799 lei cât i-a stabilit oficiul de pensii.
Prin sentinţa civilă nr.183 din 25 februarie 2002 Curtea de Apel Bucureşti – Secţiade contencios administrativ a admis acţiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr.170/2000 şi Decizia nr.104178/2000 şi a obligat pârâta la recalcularea cuantumului pensiei conform raportului de expertiză efectuat în cauză.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Giurgiu, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivele de casare pevăzute de dispoziţiile art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă.
Criticile aduse soluţiei instanţei de fond vizează aspectul referitor la concluziile raportului de expertiză, pe care le consideră eronate cu privire la modul de stabilire asalariului mediu tarifar luat ca bază de calcul apensiei.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, instanţa, în baza rolului său activ aîncuviinţat efectuarea unei expertize de specialitate având ca obiective:
-calcularea salariului mediu de referinţă;
-calcularea vechimii totale în muncă;
-calcularea pensiei cuvenite în raport cu determinarea celor două elemente de bază.
Concluziile raportului de expertiză au fost în sensul că reclamantului i se cuvine o pensie pentru muncă depusă şi limită de vârstă în cuantum de 3.242.038 lei în loc de 3.189.799 lei cât a stabilit oficiul de pensii.
Cu ocazia efectuării expertizei, reclamantul a prezentat o adeverinţă din care a rezultat că salariul mediu tarifar ce urmează a sta la baza calculului pensiei este de 38.068 lei faţă de 31.845,46 lei, iar perioada de contribuţie la pensia suplimentară este de 31 ani şi 7 luni în loc de 30 ani şi 7 luni cât s-a stabilit prin Decizia iniţială.
Instanţa de fond în mod corect şi-a fundamentat sentinţa atât pe baza concluziilor raportului de expertiză cât şi a dispoziţiilor legale în materie, respectiv Legea nr.3/1977 şi HG nr.565/1996, obligând pârâta la recalcularea cuantumului pensiei reclamantului la suma de 3.242.038 lei.
De altfel, recurentul reclamant adepus la dosarul de recurs o adeverinţă emisă de unitatea angajatoare din care rezultă că, modificarea de la pag.1 poz.51 din carnetul său de muncăcontestată de pârâtă s-a făcut cu respectarea prevederilor Decretului nr.92/1976 în sensul că unitatea greşit aînscris „indexat salariul" în loc de „negociat salariul" indicând temeiul legal al acestei înscrieri din carnetul de muncă, sub semnătura şi ştampila unităţii.
În raport de cele ce preced, recursul urmează a fi respins ca nefondat, sentinţa instanţei de fond fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Giurgiu împotriva sentinţei civile nr.183 din 25 februarie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1329/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 1331/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
