CSJ. Decizia nr. 1341/2002. Contencios. Anulare decizii U.A.R. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1341
Dosar nr.3077/2002
Şedinţa publică din1 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Uniunea Avocaţilor din România împotriva sentinţei civile nr.138 din 27 septembrie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi comercial.
La apelul nominals-au prezentat recurenta pârâtă Uniunea Avocaţilor din România reprezentată de avocatul O.V., precum şi intimata reclamantă V.D. personal.
Procedura completă.
Magistratul asistent a făcut referaul cauzei arătând că recursul a fost declarat tardiv în raport cu dispoziţiile art.301 din Codul de procedură civilă.
Avocatul OV. a lăsat la aprecierea instanţei modul de soluţionare a recursului.
Intimata reclamantă V.D. a solicitat respingerea recursului, ca tardiv declarat.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la Curtea de Apel Piteşti – Secţia contencios administrativ şi comercială, prin declinare trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, la nr.6300/2002, reclamanta D.V. a chemat în judecată pe pârâta Uniunea Avocaţilor din România şi a solicitat ca în contradictoriu cu aceasta să se dispună anularea Deciziei nr.8778 din 23 martie 2002 prin care pârâta i-a respins cererea de reexaminare ce o formulase cu privire la Decizia nr.8526 din 15.12.2001 a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România.
In motivarea acţiunii reclamanta a precizat că s-a adresat Consiliului Baroului Dâmboviţa cu o cerere pentru a fi primită în profesia de avocatfără examen, îndeplinind condiţiile cerute de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995, cerere la cares-a dat aviz negativ, fiindu-i respinsă contestaţia de cătreConsiliul Uniunii Avocaţilor prin Decizia nr.8526/2001 ca şi cererea de reexaminare prin Decizia 8778/2002, fiind formulată acţiuneaconform Legii nr.29/1990.
Curtea de Apel Ploieşti – Secţia contencios administrativ şi comercială, prin sentinţa nr.138 din 27 septembrie 2002 a admis acţiunea a anulat cele două decizii şi a obligat pârâta să o primească pe reclamantă în profesia de avocat, cu scutire de examen.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a constatat că reclamanta îndeplineşte condiţiile pentru a fi primită ca avocat cu scutire de examen, astfel că refuzul pârâtei este nejustificat.
Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs de către Uniunea Avocaţilor din România care critică soluţiaca fiind dată cu aplicarea greşită a legii, fiind nelegală şi netemeinică, sentinţa fiind dată şi cu încălcarea art.261 Cod procedură civilă.
In prealabil analizei motivelor de recurs,Curtea constată că acesta este tardiv formulat.
In conformitate cu prevederile cuprinse în art.301 Cod procedură civilă termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, iar aceste termene pentru exercitarea căilor de atac au caracter imperativ fiind sancţionate cu decăderea.
Recurenta a primit comunicarea sentinţei la data de 23 octombrie 2002 – dovada fila 29 din dosar fiind 6300/2002, iar recursul a fost declarat şi înregistrat la data de 11 noiembrie 2002, deci cu depăşirea termenului cerut de art.301 Cod procedură civilă.
Faţă de aceste considerente, Curtea va respinge recursului ca fiind tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Uniunea Avocaţilor din România împotriva sentinţei civile nr.138 din 27 septembrie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi comercial, ca tardiv.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi1 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 134/2002. Contencios. Anulare decizie U.A.R.... | CSJ. Decizia nr. 1343/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
