CSJ. Decizia nr. 1471/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1471
Dosar nr.3235/2002
Şedinţa publică din 9 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr.464 din 30 octombrie 2002 a Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal au lipsit atât recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Cluj, precum şi intimata-reclamantă P.R.
Procedura completă.
S-a referit că ambele părţi au solicitat judecarea recursului în absenţa lor (filele 4 şi 11).
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 6 septembrie 2002, reclamanta P.R. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând modificarea hotărârii nr.1711/ 14.08.2002 emisă de pârâtă, în sensul ca drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 să-i fie acordate cu începere de la 1 aprilie 2001, în loc de 1 mai 2002.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că, potrivit legii, drepturile se acordă din luna următoare depunerii cererii. Întrucât ea a formulat cererea la data de 29.03.2001, este îndreptăţită să primească indemnizaţia de la 1.04.2001 şi nu de la 1.05.2002, cum a procedat în mod eronat pârâta.
Prin sentinţa civilă nr.464/ 30.10.2002 Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială şi de contencios administrativ a respins excepţia invocată de pârâtă privind autoritatea de lucru judecat şi, admiţând acţiunea, a dispus anularea parţială a hotărârii nr.1711/ 14.08.2002 în sensul că indemnizaţia cuvenită reclamantei se va acorda începând cu 1.04.2001 şi nu cu 1.05.2002.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în raport de data depunerii cererii iniţiale de către reclamantă, aceasta este îndreptăţită să beneficieze de drepturile acordate de Legea nr.189/2000 de la data de 1.04.2001, neavând relevanţă sub acest aspect faptul că prin sentinţa civilă nr.504/2001 a Curţii de Apel Cluj a fost respinsă acţiunea privind stabilirea calităţii de strămutat.
Împrejurarea că ulterior, în urma adoptării HG nr.127/2002, privind normele de aplicare a Legii nr.189/2000, reclamanta a formulat o nouă cerere, iar pârâta admiţând-o, a recunoscut drepturile cuvenite numai din luna următoare depunerii celei de-a doua solicitări, nu are influienţă asupra datei naşterii drepturilor. Acestea fiind stabilite prin Legea nr.189/2000 şi nu prin normele de aplicare a acestui act normativ care nu fac decât să explice noţiunea de persoană strămutată, în care se include şi cel refugiat, rezultă că data de referinţă este 1.04.2001.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat că în cauză există autoritate de lucru judecat, în raport de sentinţa civilă nr.504/2001 prin care a fost menţinută hotărârea nr.1412/2001, act administrativ individual privind cererea reclamantei de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/200, pentru perioada 1.04.2001 – 1.02.2002.
În aceste împrejurări, a precizat pârâta, în lipsa promovării unui recurs în anulare după adoptarea HG nr.127/2002, cale extraordinară de atac care, admisă fiind, să se fi finalizat prin anularea sentinţei şi a hotărârii nr.1412/2001, reclamanta nu poate beneficia de indemnizaţie decât din luna următoare depunerii celei de-a doua cereri, respectiv de la 1.05.2002.
Examinând cauza în raport de motivele invocate şi având în vedere prevederile art.304 şi 3041 Cod procedură civilă, Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel cum a motivat în mod corect instanţa de fond, excepţia autorităţii de lucru judecat nu este admisibilă, neexistând identitate de obiect şi de cauză între litigiul de faţă şi cel soluţionat irevocabil prin sentinţa civilă nr.504/2001.
În acea pricină, instanţa a respins acţiunea reclamantei privind anularea hotărârii nr.1412/ 27.04.2001 emisă de pârâtă prin care s-a respins cererea de acordare a calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
În prezentul litigiu, obiectul îl constituie modificarea parţială a unei alte hotărâri a pârâtei, respectiv nr.1711/ 14.08.2002, prin care s-a stabilit că reclamanta se încadrează în prevederile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000.
Susţinerea pârâtei în sensul că hotărârea iniţială este încă în vigoare, având autoritate de lucru judecat pentru perioada 1.04.2001 – 1.05.2002 este greşită, întrucât însăşi casa de pensii a procedat la revizuirea actului administrativ emis la 27.04.2001 şi în urma verificării legalităţii solicitării, a întocmit o nouă hotărâre.
Pârâta trebuia însă să aibe în vedere data depunerii cererii iniţiale, o nouă cerere nemai fiind de altfel necesară, întrucât legea permite casei de pensii să emită decizie de revizuire şi din proprie iniţiativă.
Referitor la inexistenţa cerinţei identităţii de cauză, se constată că ambele acte administrative în discuţie, precum şi cele două hotărâri judecătoreşti ale Curţii de Apel Cluj se referă la prevederile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000, însă în anul 2001 când au fost emise hotărârea nr.1412/2001 şi sentinţa civilă nr.504/2001era în vigoare textul în forma sa iniţială „persoana strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu".
De-abia în anul 2002, după ce prin Hotărârea Guvernului nr.127/ 14.02.2002 s-a explicat înţelesul noţiunii de „persoană strămutată", art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 a fost modificat prin Legea nr. 849/2002 în sensul că beneficiază de drepturi şi persoana care „a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate".
În consecinţă, Curtea reţine că data stabilită de instanţăpentru acordarea drepturilor către reclamantă este în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, astfel încât criticile invocate de pârâtă apar ca neîntemeiate, urmând a se dispune respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr.464 din 30 octombrie 2002 a Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1470/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 1473/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
