CSJ. Decizia nr. 768/2002. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.768
Dosar nr.2365/2002
Şedinţa publică din 25 februarie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Mehedinţi împotriva diciziei nr.238 din 23 mai 2002 a Secţiei Jurisdicţională a Curţii de Conturi.
La apelul nominal au lipsit recurenta Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Mehedinţi intimatul P.G. şi intimata Curtea de Conturi a României.
Procedura completă.
S-a referit de către magistratul asistent că prin adresa din 24 februarie 2003 recurenta Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Mehedinţi a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art.242 pct.2 din Codul de procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr.238 din 23 mai 2002 a Secţiei Jurisdicţionale a Curţii de Conturi a fost respins recursul jurisdicţional introdus de către Direcţia Silvică Mehedinţi împotriva sentinţei nr.25 din 6 martie 2002 a Colegiului Jurisdicţional Mehedinţi.
S-a constatat prin hotărârea Curţii de Conturi că plata sumei de 9.135.554 lei, imputată contestatorului P.G., pădurar la Ocolul Silvic de la Corcova, sumă reprezentând o cantitate de lemn- cioate nejustificate, contravaloarea unor plantaţii şi pepinierenu poate fi făcut răspunzător susnumitul deoarece pagubele au fost provocate de precipitaţiile mari din perioada mai-iunie 1999 care au afectat 80% din suprafaţa de teren locală.
Impotriva deciziei a declarat recurs Direcţia Silvică Mehedinţi care a criticat soluţia dată sub următoarele aspecte:
1. Competenţa de soluţionare a pricinii nu aparţine Curţii de Conturi întrucât Decizia de imputare emisă nu este urmarea unui act de control efectuat de organele Curţii de Conturi.
2. In ce priveşte fondul cauzei, soluţia este netemeinică deoarece nu s-a doveditcă inundaţiile, respectiv viitura formată au afectat, întreaga plantaţie şi pepiniera ci numai o parte din acestea, precum şi pentru că menţionatul contestator nu a respectat dispoziţiile regulamentareprivind paza fondului forestier şi nu a încunoştiinţat conducerea ocolului cu privire la acţiunea factorilor externi asupra plantaţiilor.
Recursul este nefondat.
1. In conformitate cu dispoziile art.41 din Legea nr.94/1992 Colegiul Jurisdicţional al Curţii de Conturi judecă, în primă instanţă, contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie de către administratorii, gestionarii, contabili, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat, împreună cu aceştia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute la art.18, în legătură cu formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi cu gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale. Iar potrivit art.18 mai sus citat, regiile autonome figurează printre peroanele juridice prevăzute în conţinutul acestui articol.
Prin urmare, fiind necontestat faptul că menţionatul contestator a funcţionat ca pădurar într-o unitate din sistemul Regiei Naţionale a Pădurilor, urmează că soluţionarea prezentei cauze era de competenţa organelor juridicţionale a Curţii de Conturi.
Teze contrară, susţinută de recurentă nu are nici o acoperire în dispoziţiile legale.
2. Instanţele de judecată au reţinut în mod corect, pe baza probatoriului administrat, că producerea pagubelor a fost rezultatul unor factori străini de voinţa contestatorului şi deci că acesta nu poate fi ţinut răspunzător de prejudiciul produs.
In acest sens sunt şi concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, precum şi recunoaşterea parţială de către recurentă prin motivele de casare a faptului că inundaţiile şi viitura au afectat o parte din plantaţiile şi din pepinieră.
Imprejurarea că susnumitul nu ar fi încunoştiinţat conducerea ocolului post factum, nu are nici o semnificaţieîn legătură cu producerea pagubelor.
Faţă de considerentele mai sus expuse, motivele de casare se vădesc nefondate,astfel că recursul urmează a fi respins, menţinându-se hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Mehedinţi împotriva diciziei nr.238 din 23 mai 2002 a Secţiei Jurisdicţională a Curţii de Conturi, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 766/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 737/2002. Contencios. Recurs anulare decizie... → |
|---|
