CSJ. Decizia nr. 778/2002. Contencios. Anulare ordin emis de M.J. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.778
Dosar nr.2141/2002
Şedinţa publică din 25 februarie 2003
La 11 februarie 2003 s-a luat în examinare recursuldeclarat deS.I.M. împotriva sentinţei civile nr.50/F din 14 mai 2002 a Curţii de Apel Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 11 februarie 2003, iar pronunţarea deciziei s-a amânat la 18 februarie 2003, apoi la 25 februarie 2003.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 4 ianuarie 2002 reclamantaS.I.M.a chemat în judecată Ministerul Justiţiei, solicitând anularea Ordinului nr.2856/C din 30 noiembrie 2001, prin care i-a fost imputată suma de 7.492.690 lei, reprezentând spor de vechime încasat necuvenit.
În motivarea cererii se arată că acest ordina fost emis cu depăşirea termenului de 60 de zile, iar pe fondul pricinii se precizează că sporul devechime la care este îndreptăţită pentru perioada noiembrie 2000 – aprilie 2001 este în cuantum de 3.746.346 lei şi nu de 7.492.690 lei, cum din eroare a calculat intimatul.
Curtea de Apel Braşov-Secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr.50 din 14 mai 2002 arespins excepţia tardivităţii emiterii ordinului şi arespins şi acţiunea formulată de reclamantă, reţinând că ordinulatacat a fost emis în termenul prevăzut de lege, iar cuantumulprejudiciului afost corect calculat.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamantaS.I.M., susţinând în esenţă că, termenul limită de la care trebuiau calculate cele 60 de zile, pentru emiterea deciziei de imputare, era data de 12 iunie 2001 şi nu 30 noiembrie 2001, cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.
Cu privire la calculul sumei imputate recurenta susţine că acesta este eronat.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art.108 alin.2 din Codul muncii, în vigoare la data emiteriiordinului atacat, „termenul de emitere a deciziei de imputare este de 60 de zile de la data când cel în drept să emită Decizia a luat cunoştinţă de producerea pagubei".
Or, aşa cum rezultă din preambulul ordinuluide imputare contestat, la baza emiteriiacestuia au stat adresa Tribunalului Braşov nr.1192 din 27 noiembrie 2000, înregistrat laInspecţia Generală şi Audir Intern sub nr.488/AI/2001, prin care s-a constatat că asistenţii judiciari de la această instanţă au încasatnecuvenit diverse sume de bani, precum şi NotaInspecţiei Generale şi audit Intern, înregistrată la Cabinetul ministrului sub nr.271/IA din 30 noiembrie 2001, prin care s-a propus imputarea sumelor încasate necuvenit.
Aceste documente reprezintă actele prin care cel în drept să emităordinul de imputare, respectivministrul justiţiei, a luat cunoştinţă deproducerea pagubei, în raport de data de 30 noiembrie 2001 se calculează termenul de 60 de zile.
Aşa fiind, în mod corect instanţa de fond a reţinut că ordinul de imputare nu a fost emis tardiv.
Cu privire la cuantumul prejudiciului, sumele imputate reprezintă nu numai sporul devechime ci şi sporul pentru condiţii deosebiteîncasate necuvenit.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursuldeclarat deS.I.M.împotriva sentinţei civile nr.50/F din 14 mai 2002 a Curţii de Apel Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 777/2002. Contencios. Anulare decizie A.N.R.... | CSJ. Decizia nr. 779/2002. Contencios.. Revizuire → |
---|