CSJ. Decizia nr. 1143/2003. Contencios. Recurs anulare dispozitie emisa de Primar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1143/2003
Dosar nr. 494/2002
Şedinţa publică din 21 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
SC I. SRL Bucureşti a chemat în judecată Consiliul General al municipiului Bucureşti, pentru a se dispune anularea dispoziţiei nr. 1416 din 24 septembrie 1997, emisă de Primarul General al municipiului Bucureşti, ca nelegală.
Prin acest act administrativ de autoritate s-a aprobat desfiinţarea construcţiilor executate fără autorizaţie pe terenul aparţinând domeniului privat la imobilul din str. Sânmedru.
Reclamanta a arătat că este proprietara bunului imobil, în baza contractului de vânzare- cumpărare autentificat la 10 octombrie 1994 şi transcris la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, or, dispoziţia primarului general se referă la vechea proprietară a terenului şi la Decizia nr. 1417 din 13 decembrie 1995, a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, care nu-i este opozabilă.
De altfel, la data cumpărării terenului, nu a cunoscut că proprietarul anterior este de rea-credinţă, iar ulterior a edificat construcţia existentă.
Prin cererea din 13 ianuarie 1998, de intervenţie în interes propriu, N.E. şi N.D. au solicitat respingerea acţiunii principale, susţinând că depozitul cumpărat de reclamantă, de la P.C., nu îndeplineşte cerinţele legale şi datorită lui, casa în care locuiesc, prezintă fisuri adânci la toţi pereţii, nu mai au lumină, iar utilizarea construcţiei cu garaj, produce zgomote şi poluează aerul.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 172 din 10 februarie 1998, a admis acţiunea principală şi a respins cererea de intervenţie în interes propriu.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 2246 din 12 noiembrie 1998, a admis recursul declarat de intervenienţi şi a casat sentinţa, cu trimitere spre rejudecare, pentru administrarea de probe, pentru elucidarea aspectelor invocate de intervenienţi în cererea lor.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 1120 din 4 octombrie 1999, a admis acţiunea şi a respins cererea de intervenţie.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 1633 din 9 mai 2000, a admis recursurile declarate de intervenienţi şi Primăria municipiului Bucureşti şi a casat sentinţa, cu trimitere spre rejudecare, pentru completarea probelor şi respectarea îndrumărilor date printr-o decizie anterioară de casare.
Trebuiau clarificate aspectele privind apartenenţa terenului, la domeniul public sau la domeniul privat al municipiului, identificarea lui efectivă şi măsura în care suprafaţa de 360 mp achiziţionată d.
Reclamantă, cu act autentic, de la vechii proprietari în 1994, se confundă cu suprafaţa de teren pe care a fost realizată construcţia, fără autorizaţie; neconcordanţa care există între autorizaţia de construire nr. 159 din 29 aprilie 1994, certificatul de urbanism nr. 25505/XII B din 8 octombrie 1993 şi Decizia nr. 1417 din 13 decembrie 1995 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în privinţa naturii construcţiei şi destinaţiei ei actuale; identificarea stricăciunilor provocate locuinţei ocupate de intervenienţi.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 1473 din 5 noiembrie 2001, a admis acţiunea, a anulat dispoziţia nr. 1416 din 24 septembrie 1997, emisă de Primarul General al municipiului Bucureşti şi a respins cererea de intervenţie în interes propriu, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că emiterea unei dispoziţii de demolare cu un obiect nedeterminat, este de natură să producă vătămarea iremediabilă a dreptului de proprietate al reclamantului, drept existent la data emiterii dispoziţiei.
Cu privire la cererea de intervenţie, s-a reţinut că intervenienţii nu au făcut dovada existenţei dispoziţiei administrative de demolare a depozitului şi nici a daunelor pretinse.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, pârâtul a declarat recurs, susţinând că se impune admiterea şi casarea sentinţei, iar în fond, respingerea acţiunii, întrucât reclamanta nu are calitate procesuală axctivă, Decizia fiind dată în contradictoriu cu vânzătoarea P.C., există deja un titlu executoriu – Decizia nr. 1417/1995 a Tribunalului municipiului Bucureşti.
Recursul este nefondat.
Prin acţiune, reclamanta SC I. SRL a solicitat anularea dispoziţiei Primarului General al municipiului Bucureşti, nr. 1416 din 24 septembrie 1997, prin care s-a dispus desfiinţarea construcţiilor executate fără autorizaţie, pe terenul aparţinând domeniului privat, la imobilul din str. Sânmedru, întrucât este proprietara imobilului din octombrie 1994, potrivit actului de vânzare-cumpărare, autentificat şi transcris la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti.
Reclamanta are calitate procesuală activă, chiar dacă Decizia atacată arată că proprietar este P.C., care a fost somată să desfiinţeze construcţia la care se referă Decizia civilă nr. 1417 din 13 decembie 1995, a Tribunalului municipiului Bucureşti, secţia a III-a civilă, iar această hotărâre nu îi este opozabilă.
Cum construcţia ce urma să fie demolată, nu este identificată, iar temeiul legal al dispoziţiei – art. 28 din Legea nr. 50/1991, care are ca obiect construcţii fără autorizaţie, edificate pe domeniul public, a căror demolare se poate dispune la expirarea termenului stabilit prin procesul-verbal de contradicţie, nu se regăseşte în mod legal - instanţa a reţinut că prin emiterea acestei dispoziţii de demolare cu un obiect nedeterminat, „construcţiile executate fără autorizaţie, pe terenul aparţinând domeniului privat la imobilul din str. Sânmedru", se aduce atingere dreptului de proprietate al reclamantei, drept existent la data emiterii ei şi a dispus anularea.
În consecinţă, recursul se priveşte nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de municipiul Bucureşti, reprezentat de Primarul General, împotriva sentinţei civile nr. 1473 din 5 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1142/2003. Contencios. Recurs refuz raspuns... | CSJ. Decizia nr. 1144/2003. Contencios. Recurs împotriva... → |
|---|
