CSJ. Decizia nr. 1322/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1322
Dosar nr.327/2003
Şedinţa publică din 1 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr.1184 din 5 decembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ.
La apelul nominals-au prezentat: recurenta-pârâtă Casa de Pensii aMunicipiului Bucureşti prin consilierul juridic F.C., precum şi intimatul pârât I.D.T., personal.
Procedura completă.
Consilierul juridic F.C. a susţinut recursul şi a solicitat admiterea lui aşa cum a fost formulat şi motivat în scris.
Intimatul-reclamant I.D.T. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, făcând referire la considerentele din întâmpinare formulată în cauză.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 4 noiembrie 2002 reclamantul I.D.T. a chemat în judecată Casade Pensii a Municipiului Bucureşti, solicitând anularea Hotărârii nr.109 din 26 iulie 2002, prin care Comisia constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr.105/1999, i-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de acest act normativ.
In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, urmare a aplicării Dictatului de la Viena părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea natalăşi întrucât el s-a născut în refugiu, are acelaşi statut de refugiat ca şi părinţii săi.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţiacontencios administrativ, prin sentinţa civilă nr.1184 din 5 decembrie 2002 a admis acţiunea reclamantului, a anulat actul administrativ atacat şi a obligat pârâta să-i recunoască drepturile prevăzute deOrdonanţa Guvernului nr.105/1999.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casade Pensiia Municipiului Bucureşti, susţinând în esenţă că, reclamantul nu se poate prevala de normele juridice invocate, întrucât s-a născut în refugiu.
Recursul este nefondat.
Prin Hotărârea Guvernului nr.127 din 14 februarie 2002 au fost aprobate Normele de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.105/1999.
Prevederile art.2 ale acestui act normativ au extins aplicabilitatea ordonanţei şi în ceea ce priveşte persoanele refugiate pentru motive etnice,categorii în care se încadrează şi reclamantul intimat.
Potrivit art.2 din Norme prin persoană care a fost strămutată în altă localitate în sensul Ordonanţei Guvernului nr.105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr.189/2000, cu modificările ulterioare, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliu în altă localitate, din motive etnice. In această categorie se includ şi persoanele care au fost expulzate sau refugiate precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie ca urmare a unui tratat bilateral.
Rezultă aşadar că, prin noua reglementare, în noţiunea de persoană strămutată în altă localitate au fost incluse şi persoanele, care, la fel ca reclamantul s-au refugiat din Ardealul de Nord din motive etnice, după aplicarea Dictatului de la Viena.
Norma juridică nou introdusă, nu face nici o distincţie între cetăţenii români care au fost victime ale unor acte de persecuţie din partea regimurilor instaurate în România, cu începere de de la 6 septembrie 1940 şi a altor autorităţi, cum este cazul celor de ocupaţie străină, instalate vremelnic pe teritoriul natal.
In cazul în speţă,deşi reclamantul intimat s-a născut în perioada strămutăriipărinţilor săi, a suferit aceleaşi persecuţii etnice ca aceştia, fiind privat de locuinţa din localitatea de domiciliu a părinţilor şi de alte bunuri materiale, întrucât a avut acelaşi statut de refugiat ca şi părinţii săi.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr.1184 din 5 decembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1320/2003. Contencios. La încheierea de... | CSJ. Decizia nr. 1323/2003. Contencios → |
---|