CSJ. Decizia nr. 1447/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1447/2003
Dosar nr. 1291/2002
Şedinţa publică din 8 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 3244/2001, reclamanta SC R.I. SA Bacău, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău a solicitat anularea deciziei nr. 1082 din 18 iulie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că în mod nelegal a fost obligată prin procesul-verbal de control fiscal nr. 1090 din 8 august 2001, încheiat de Direcţia Controlului Fiscal din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bacău, să plătească la bugetul de stat suma de 488.138.547 lei, impozit pe profit şi 19.769.611 lei, majorări de întârziere.
Conform OUG nr. 163/2000, a solicitat rambursarea sumei de 3.391.868.068 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, 974.285.599 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe salarii şi 40.947.033 lei, majorări de întârziere aferente T.V.A., prin aplicarea nelegală a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) OUG nr. 163/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 26 din 26 februarie 2002, s-a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere:
Cu referire la suma de 488.138.547 lei, la data compensării obligaţiilor de plată datorate bugetului de stat la 31 decembrie 1999, în mod legal organele fiscale au reţinut că diferenţele favorabile de curs valutar reprezintă venit impozabil, conform art. 4 din OG nr. 70/1994, modificată.
Fiind datorată suma menţionată mai sus de drept, se percep şi majorările de întârziere, de 19.769.611 lei - art. 19 din OG nr. 70/1994, astfel că în mod judicios nu s-a admis restituirea sumelor.
La 31 octombrie 2000, reclamanta datora bugetului de stat obligaţii restante de 9.604.992.935 lei, din care 4.407.900.659 lei, majorări de întârziere calculate, conform art. 83 din OUG nr. 11/1996.
În acest mod, reclamanta nu beneficiază de scutirea plăţii majorărilor de întârziere, conform art. 83 din OUG nr. 11/1996, întrucât OUG nr. 163/2000 şi Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 1396/2000, nu stipulează o asemenea facilitate.
Împotriva sentinţei a formulat recurs reclamanta SC R.I. SA Bacău, criticând-o astfel:
Societatea a respectat dispoziţiile art. 1 şi ale art. 4 alin. (1) din OUG nr. 163/2000, în sensul că a achitat prin compensare cu T.V.A., impozitele şi taxele aferente, însă în mod nelegal nu a beneficiat de rambursarea sumei de 4.410.319.446 lei stabilită conform expertizei efectuată în cauză, ce a fost înlăturată fără nici un temei.
Analizându-se actele şi lucrările dosarului, constată:
În speţă, s-a efectuat un raport de expertiză contabilă, prin care s-a concluzionat că societatea era în drept să i se restituie majorările în sumă de 4.410.319.446 lei, care au fost compensate din eroare, fără a se ţine cont de prevederile OUG nr. 163/2000, privind diminuarea arieratelor la bugetul de stat.
Instanţa de fond a înlăturat concluziile expertize,i fără a motiva această măsură.
Întrucât reclamanta şi-a achitat datoriile la bugetul de stat până la 31 octombrie 2000, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău a operat compensări pe care societatea le-a contestat, solicitând restituirea majorărilor de întârziere compensate.
Instanţa de fond trebuia să verifice dacă reclamanta a solicitat compensări, dacă aceasta avea dreptul la facilităţi potrivit OUG nr. 163/2000, inclusiv dreptul de a fi exclusă de la compensarea majorărilor, în măsura în care beneficia de scutire de plată, pentru suma de 4.410.319.446 lei.
Pentru considerentele expuse, se va admite recursul, se va casa sentinţa şi se va trimite cauza spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de SC R.I. SA Bacău, împotriva sentinţei civile nr. 26 din 26 februarie 2002 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, trimite cauza spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1441/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 1449/2003. Contencios. Anulare decizie... → |
---|