CSJ. Decizia nr. 1539/2003. Contencios. Anulare acte vamale. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 1539/2003

Dosar nr. 1657/2002

Şedinţa publică din 15 aprilie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 28.12.2000, Asociaţia de Caritate Banatul Ortodox Reşiţa a chemat în judecată Direcţia Generală a Vămilor, Direcţia Regională Vamală Timişoara şi Biroul Vamal Reşiţa, solicitând anularea deciziei nr. 2697 din 15 noiembrie 2000 şi a actului constatator nr. 222 din 10 aprilie 2000, prin care s-a stabilit un debit de 15.689.300 lei.

În motivarea cererii reclamanta arată că nu are obligaţii privind plata vreunei taxe vamale pentru autoturismul ce i-a fost donat de o persoană cu domiciliul în străinătate, întrucât fiind o asociaţie cu caracter non profit, beneficiază de prevederile art. 5 din OG nr. 26/1993.

Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 44 din 13 februarie 2001, a respins acţiunea ca tardiv formulată.

Prin Decizia nr. 296 din 30 ianuarie 2001, Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, a admis recursul reclamantei, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, reţinând că acţiunea a fost depusă în termenul legal.

După rejudecare, prin sentinţa civilă nr. 64 din 12 martie 2002, a fost admisă acţiunea şi s-a dispus anularea deciziei atacate.

Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs pârâta Direcţia Generală a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Timişoara, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului se susţine, în esenţă, că instanţa a reţinut greşit că la data introducerii autoturismului în ţară reclamanta a beneficiat de scutire de la plata taxelor vamale. În realitate, schimbarea regimului vamal din admitere temporară în import definitiv, operează de la data depunerii de către reclamantă a declaraţiilor vamale, la Biroul Vamal Reşiţa, donaţia având loc ulterior, în România. Mijloacele de transport aflate în regim de admitere temporară nu puteau face obiectul unei donaţii, potrivit art. 284 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, iar donatorii nu pot fi consideraţi debitori ai datoriei vamale, cum a considerat greşit instanţa, contrar prevederilor art. 142 alin. (4) din Legea nr. 141/1997.

Examinând hotărârea atacată în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză, precum şi dispoziţiile legale incidente pricinii se constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Autoturismul marca Volkswagen – an de fabricaţie 1983, a fost introdus în ţară de către proprietarul acestuia – cetăţean străin, la o dată anterioară depunerii declaraţiilor vamale de import la Biroul Vamal Reşiţa, de către reclamantă.

La data introducerii în ţară a autoturismului, proprietarul cetăţean străin, nu a solicitat autorităţii vamale nici un fel de regim vamal. Se reţine că la data prezentării la Biroul Vamal Reşiţa, titularul operaţiunii nu a prezentat documentele de tranzit vamal.

Potrivit art. 19 Anexa 6 din HG nr. 626/1997, mijloacele de transport şi remorcile acestora, înmatriculate în străinătate, pot fi introduse temporar în România, fără garantarea drepturilor de import şi fără formalităţi vamale, dacă aparţin persoanelor cu domiciliul în străinătate, sosite în ţară ca turişti. Rezultă că regimul vamal de admitere temporară operează prin efectul legii, la data introducerii bunului în ţară, dacă titularul operaţiunii nu solicită autorităţii vamale, plasarea bunului sub un regim vamal.

Art. 284 alin. (2) din HG nr. 626/1997 prevede că mijloacele de transport aflate în regim de admitere temporară nu pot fi date în comodat, gajate sau cedate unei persoane fizice sau juridice, domiciliate sau cu reşedinţa în România. Astfel, pentru vehiculele de folosinţă personală admise temporar în România, nu se pot întocmi acte care, prin rezultatul lor, ar duce la schimbarea destinaţiei bunului respectiv.

În cauză, ulterior stabilirii regimului de admitere temporară, autoturismul a fost donat reclamantei, cu documente întocmite în România, deşi la data introducerii în ţară a bunului nu s-a declarat că acesta urmează a fi donat, situaţie pentru care s-ar fi aplicat regimul vamal de import, cu scutire de plata taxelor vamale, în baza actelor de donaţie.

OG nr. 26/1993, aprobată prin Legea nr. 102/1994, reglementează regimul bunurilor primite ca donaţie, în art. 5 prevăzându-se că este scutit de plata taxelor vamale, importul de ajutoare şi donaţii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de către organizaţii sau asociaţii non profit, în condiţiile prevăzute de art. 6 din acelaşi act normativ.

În cauză, prin schimbarea destinaţiei autoturismului introdus în ţară în regim de admitere temporară ia naştere datoria vamală, potrivit art. 141 din Legea nr. 41/1997. Astfel: „În cazul mărfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum şi în cazul plasării mărfurilor într-un regim de admitere temporară, datoria vamală ia naştere în momentul înregistrării declaraţiei vamale", debitorul datoriei vamale fiind titularul declaraţiei vamale, în speţă, reclamanta.

Aşa fiind, recursul declarat de pârâta Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Timişoara, în numele şi pentru Direcţia Generală a Vămilor este fondat şi urmează a fi admis. Se va casa sentinţa atacată şi în fond, se va respinge acţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta Direcţia Generală a Vămilor - prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Timişoara, împotriva sentinţei civile nr. 64 din 12 martie 2002 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.

Casează sentinţa atacată şi, în fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia de Caritate Banatul Ortodox Reşiţa, ca neîntemeiată.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 aprilie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1539/2003. Contencios. Anulare acte vamale. Recurs