CSJ. Decizia nr. 154/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 154/2003
Dosar nr. 4386/2001
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanta N.E. a chemat în judecată pe părâţii SC C.C. SA şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru ca instanţa prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M 07 nr. 288 din 4 decembrie 1996 pentru suprafaţa de 50 mp din curtea imobilului din str. Maltopol, precum şi obligarea pârâtei SC C.C. SA, să-i restituie această suprafaţă.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în calitate de moştenitoare a numiţilor P.C. şi P.S., i-a fost restituit imobilul din str. Maltopol şi că pârâtul ocupă 50 mp din curtea imobilului, fără drept.
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 1277/2001, a admis în parte acţiunea reclamantei şi a anulat parţial certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M 07 nr. 288/1996, în sensul că a exclus din suprafaţa totală de 29996 mp, suprafaţa de 50 mp din curtea imobilului situat în str. Maltopol. Instanţa a respins capătul de cerere privind revendicarea, ca fiind inadmisibil.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că suprafaţa de 50 mp aparţine reclamantei, în baza certificatului de moştenitor pe care îl deţine şi că din expertiza efectuată în cauză rezultă că această suprafaţă a fost greşit inclusă în certificatul de atestare a dreptului de proprietate eliberat pârâtei SC C.C. SA.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi SC C.C. SA.
I. În recursul declarat de Ministerul Agriculturii, Alimentaţieie şi Pădurilor se susţine că certificatul de atestare a dreptului de proprietate eliberat pârâtului SC C.C. SA, a fost emis corect, conform dispoziţiilor HG nr. 834/1991, cu obţinerea avizelor legale, pe baza documentaţiei depuse.
II. Recurenta-pârâtă SC C.C. SA a susţinut în recursul său că:
- în mod greşit s-a respins excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti;
- greşit s-a dispus admiterea acţiunii pe baza expertizei efectuate în cauză, terenul în discuţie fiind singura cale de acces în incintă.
Curtea, analizând ambele recursuri, urmează a le respinge ca nefondate pentru următoarele considerente:
Din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă cu certitudine că intimata-reclamantă, în calitate de moştenitoare a numiţilor P.C. şi P.S., a dobândit imobilul din str. Maltopol, cu o suprafaţă de teren de 470 mp (certificatul de moştenitor nr. 130 din 18 iunie 1996; sentinţa civilă nr. 397/1999). De precizat este faptul că recurenta SC C.C. SA a depus documentaţia pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate contestat, la o dată ulterioară datei la care intimata făcuse cerere de revendicare a imobilului (cererea cu documentaţia se depune la 24 septembrie .1996, iar cererea pentru revendicare se depune la 2 februarie 1996).
Imobilul din str. Maltopol a avut o suprafaţă de teren de 470 mp, din care 360 mp aparţine proprietarilor, diferenţa de 100 mp fiind greşit inclusă în certificatul de atestare, a cărui anulare s-a solicitat. Din cei 100 mp, intimata-reclamantă a obţinut restituirea a 50 mp, prin sentinţa civilă nr. 397/1999, rămasă definitivă şi irevocabilă, restul de 50 mp fiind deţinuţi în continuare de recurenta SC C.C. SA.
Această suprafaţă, individualizată de expertiza tehnică efectuată în cauză, se identifică cu suprafaţa ce aparţine intimatei-reclamante, motiv pentru care în mod corect instanţa a dispus anularea parţială a certificatului de atestare.
Susţinerea recurentei SC C.C. SA, în sensul că instanţa nu avea competenţa materială în soluţionarea cauzei, este lipsită de un suport legal, în raport de obiectul acţiunii, natura actului a cărui anulare se solicită (act administrativ), aplicabile fiind dispoziţiile art. 3 C. proc. civ. şi art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Tot astfel, nefondată este şi susţinerea făcută în legătură cu faptul că porţiunea de 50 mp este singura cale de acces în incinta SC C.C. SA, deoarece în această situaţie recurenta poate solicita pe calea unei acţiuni de drept comun, acordarea unui drept de servitute.
În aceste condiţii, recurentupârât Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor în mod greşit a inclus la eliberarea certificatului de atestare seria M 07 nr. 288/1996, în suprafaţă de 2996 mp, şi suprafaţa de 50 mp din curtea imobilului din str. Maltopol, ce aparţine intimatei-reclamante.
Susţinerea acestei recurente, în sensul că nu are nici o culpă în legătură cu includerea suprafeţei de 50 mp, în suparafaţa totală pretinsă de SC C.C. SA, este irelevantă, scopul urmărit prin dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, fiind acela de a restabili o situaţie de fapt, în concordanţă cu cea de drept.
În consecinţă, în raport cu cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., cele două recursuri vor fi respinse, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi SC C.C. SA Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 1277 din 4 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1539/2003. Contencios. Anulare acte vamale.... | CSJ. Decizia nr. 1540/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
