CSJ. Decizia nr. 1831/2003. Contencios

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 1831/2003

Dosar nr. 4255/2001

Şedinţa publică din 15 mai 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 136/F-C, pronunţată la data de 19 septembrie 2001 în dosarul nr. 4260/2001, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC C.G. SA Râmnicu Vâlcea, împotriva Ministerului Finanţelor Publice şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Vâlcea.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, că urmare a cererii formulate de societatea comercială reclamantă, pentru rambursarea T.V.A., organele de control din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Vâlcea au constatat că aceasta nu poate beneficia de facilitatea de scutire la plată a majorărilor de întârziere prevăzute de OUG nr. 163/2000, pentru suma de 9.457.400.834 lei, reprezentând majorări de întârziere la impozitul pe salarii (procesul-verbal nr. 4184 din 12 martie 2001), măsură care a fost menţinută de Ministerul Finanţelor Publice care, prin Decizia nr. 993 din 29 iunie 2001, a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată împotriva procesului-verbal.

Motivând soluţia de respingere a acţiunii, instanţa de fond a reţinut că societatea comercială nu îndeplinea condiţiile cerute de art. 1 din OUG nr. 163/2000, pentru a beneficia de facilitatea acordată de acest act normativ, de scutire la plată a majorărilor de întârziere.

Împotriva acestei soluţii a formulat recurs reclamanta, susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică, făcând confuzie între impozitul pe salarii şi impozitul pe venituri din salarii, aplicând în mod greşit prevederile OUG nr. 163/2000.

Ulterior, reclamanta a depus la dosar Convenţia nr. 165 din 05 decembrie 2002, prin care Ministerul Finanţelor Publice i-a acordat scutirea la plată, a majorărilor de întârziere, în sumă totală de 16.851.352.083 lei, între care şi majorările de întârziere la impozitul pe salarii, iar în concluziile scrise aceasta a cerut, în subsidiar, să se constate că astfel cauza a rămas fără obiect.

Recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Prin acţiunea formulată, SC C.G. SA Râmnicu Vâlcea a cerut anularea deciziei nr. 993 din 29 iunie 2001, emisă de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi a procesului-verbal nr. 4184 din 12 martie 2001, cap. III, prin care s-a constatat şi menţinut măsura neacordării scutirii la plată a majorărilor de întârziere la impozitul pe salarii, în sumă de 9.457.400.834 lei.

Ulterior, aşa cum rezultă din Convenţia nr. 165 din 5 decembrie 2002, Ministerul Finanţelor Publice a aprobat societăţii comerciale recurente, scutirea la plată a majorărilor de întârziere, în sumă totală de 16.851.352.083 lei, între care şi majorările de întârziere la impozitul pe salarii din perioada 9 iunie 1999 – 12 aprilie 2001, recurenta precizând că astfel cauza a rămas fără obiect.

Astfel fiind, rezultă că recurenta-reclamantă nu se mai află în situaţia prevăzută de prevederile art. 1 din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ, cererea sa de acordare a facilităţii respective, fiindu-i satisfăcută ulterior, prin convenţia încheiată cu emitentul actului administrativ atacat, Ministerul Finanţelor Publice.

În concluzie, reţinând că recurenta-reclamantă, ca urmare a emiterii actului ulterior de către Ministerul Finanţelor Publice, nu mai justifică un interes procesual pentru exercitarea acţiunii, soluţia instanţei de fond de respingere a acţiunii, este legală şi temeinică, recursul de faţă urmând să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC C.G. SA, împotriva sentinţei civile nr. 136/F-C din 19 septembrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1831/2003. Contencios