CSJ. Decizia nr. 2158/2003. Contencios. La încheierile de suspendarea executarii decizie M.F. si proces-verbal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2158/2003
Dosar nr. 511/2003
Şedinţa publică din 3 iunie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 19 decembrie 2001, SC R. SA Luduş a solicitat anularea deciziei nr. 1897 din 24 noiembrie 2001 emisă de Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, pe cale de consecinţă anularea procesului verbal nr. 732 din 8 mai 2001 încheiat de organele de control din cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Luduş în partea în care a fost menţinută prin Decizia Ministerului Finanţelor Publice, respectiv pentru sumele reprezentând menţinerea valabilităţii eşalonării la plata obligaţiilor bugetare pentru perioada ianuarie - septembrie 2000, 473.586.676 lei pentru plata eşalonată a obligaţiilor bugetare în perioada martie - decembrie 1999, precum şi suma de 8.407.831.191 lei, impozite şi taxe stabilite prin actele de control anterioare.
Aceeaşi reclamantă, la data de 5 februarie 2002, a solicitat suspendarea executării deciziei nr. 1897/2001 a Ministerului Finanţelor Publice, în baza dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990 şi art. 581 C. proc. civ.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin încheierea nr. 56 din 25 martie 2002, a admis cererea de suspendare şi, în consecinţă, a dispus suspendarea executării vremelnice de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş a deciziei nr. 1897 din 24 noiembrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice prin care societăţii reclamante (ca urmare a procesului verbal de control din 7 mai 2001 a Administraţiei Finanţelor Publice Luduş) i-au fost stabilite obligaţii fiscale totale de 8.881.417.867 lei (8.407.831.191 +473.586.676 lei), până la soluţionarea pe fond a acţiunii pentru anularea deciziei respective. Pe perioada suspendării s-a dispus că reclamanta va avea disponibilităţi băneşti, materii prime şi materiale, precum şi mijloace fixe ce nu pot fi grevate sau ipotecate la nivelul valorii de 9.000.000.000 lei. Totodată, s-a precizat în dispozitivul hotărârii şi că încheierea este executorie fără somaţie şi trecerea vreunui termen, în condiţiile art. 581 C. proc. civ. şi cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
La data de 20 februarie 2002, reclamanta a formulat o nouă acţiune prin care a solicitat anularea deciziei nr. 52 din 22 ianuarie 2002 a Direcţiei Generale de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, pe cale de consecinţă a procesului verbal nr. 1830 din 5 noiembrie 2001, încheiat de organele de control din cadrul Direcţiei Controlului Financiar Fiscal Mureş prin care a fost obligată la plata sumei de 20.614.785.213 lei reprezentând: 6.950.485.256 lei debite neachitate la data controlului stabilite prin alt act de verificare; 11.497.860.452 lei majorări de întârziere aferente debitelor restante, stabilite prin alt act de control; 2.041.175.011 lei majorări de întârziere aferente debitelor neachitate, calculate prin procesul verbal atacat; 86.480.795 lei penalităţi calculate prin procesul verbal atacat şi 37.783.699 lei penalităţi calculate prin procesul verbal nr. 732 din 8 mai 2001.
În motivarea acţiunii sale reclamanta a susţinut că Decizia nr. 52/2002 este netemeinică şi nelegală deoarece nu are un suport real ca bază de plecare pentru a actualiza ceea ce printr-un act anterior al Ministerului Finanţelor Publice a fost desfiinţat.
Prin încheierea din 26 martie 2002 s-a dispus achitarea dosarului care are ca obiect a doua acţiune a reclamantei la dosarul ce are ca obiect acţiunea înregistrată la data de 19 decembrie 2001.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin încheierea nr. 88 din 13 mai 2002, a dispus şi suspendarea executării vremelnice a deciziei nr. 52 din 22 ianuarie 2002 a Ministerului Finanţelor Publice şi a procesului verbal nr. 1830 din 5 noiembrie 2001 privind obligaţiile fiscale la bugetul statului în sumă totală de 20.613.785.213 lei până la soluţionarea acţiunii din dosarul nr. 1471/2001 la care este conexat şi cel cu nr. 175/2002.
Pe perioada suspendării s-a dispus că reclamanta va avea tot timpul disponibilităţi băneşti în conturile curente, materii prime, materiale şi produse finite, precum şi în proprietate o serie de mijloace fixe ce nu pot fi grevate de nici o sarcină la nivelul sumei de 21.000.000.000 lei.
Totodată, s-a precizat în dispozitivul motivării că încheierea este executorie, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen în condiţiile art. 581 C. proc. civ. cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
Împotriva încheierii nr. 56 din 25 martie 2002 a declarat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş în numele Ministerului Finanţelor Publice, cerere înregistrată la 18 aprilie 2002, iar împotriva încheierii nr. 88 din 13 mai 2002 a declarat recurs tot Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş în numele Ministerului Finanţelor Publice cu cererea expediată poştal la data de 20 mai 2002 şi înregistrată la 21 mai 2002.
Pentru judecarea celor două recursuri s-a fixat termen la 3 iunie 2003 la Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ.
Anterior acestui termen, prin încheierea nr. 356 din 28 octombrie 2002, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, a luat act de renunţarea la judecată, formulată de reclamantă, a acţiunilor prin care s-a solicitat anularea deciziilor nr. 1897/2001 şi nr. 52/2002 a Ministerului Finanţelor Publice care, astfel cum s-a arătat, au menţinut parţial o serie de obligaţii fiscale stabilite de organele de control ale autorităţilor fiscale prin procesele verbale nr. 732 din 8 mai 2001 şi nr. 1830 din 5 noiembrie 2001.
Instanţa de fond, prin aceeaşi încheiere, a revenit asupra încheierilor nr. 56/2002 şi nr. 88/2002 prin care s-a dispus suspendarea executării vremelnice a respectivelor decizii, până la pronunţarea unei hotărâri de fond, precum şi asupra încheierii prin care s-a dispus cu privire la expertul contabil.
Totodată, în dispozitivul încheierii s-a dispus că aceasta este fără drept de apel conform art. 246 alin. (2) C. proc. civ., pentru părţile litigante şi cu drept de recurs pentru expert în 15 zile de la comunicare.
Din actele dosarului nu rezultă că această ultimă încheiere ar fi fost atacată de părţi sau de expert.
Prin ambele recursuri, vizând cele două încheieri de suspendare a executării actelor autorităţilor fiscale s-a invocat greşita încadrare juridică în dispoziţiile art. 581 C. proc. civ. în loc de art. 78 din OG nr. 11/1996, încadrare ce are consecinţe şi cu privire la termenul de exercitare a căilor de atac, precum şi faptul că nu s-au administrat probe şi nu s-a argumentat susţinerea cererii de suspendare. În plus, s-a invocat faptul că încheierile au fost date şi cu încălcarea art. 403 alin. (3) C. proc. civ. S-au invocat dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9, art. 401 şi 403 alin. (3) C. proc. civ., art. 78 din OG nr. 11/1996.
Examinând încheierile atacate în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii se constată că recursurile declarate nu pot fi admise pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Măsurile de suspendare a executării actelor administrative sau administrativ-jurisdicţionale, indiferent dacă sunt dispuse pe căile prevăzute de Legea nr. 29/1990 (art. 9) sau pe căile dreptului comun, sunt măsuri ce au caracter vremelnic, producându-şi efectele până la soluţionarea acţiunii.
Cum în cauză, prin cererea formulată în scris şi susţinută oral în faţa instanţei de fond, reclamanta a renunţat la judecarea acţiunilor sale, iar instanţa de fond, prin încheierea nr. 356/28 octombrie 2002 a luat act de voinţa reclamantei (exprimată fără echivoc) şi a revenit asupra încheierilor atacate, se constată că recursurile declarate de autoritatea fiscală au rămas fără obiect, urmând a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Mureş în numele Ministerului Finanţelor Publice împotriva încheierii nr. 56 din 25 martie 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ şi a încheierii nr. 88 din 13 mai 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 3 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2157/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 2161/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
