CSJ. Decizia nr. 2162/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2162/2003
Dosar nr. 597/2003
Şedinţa publică din 3 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 551 din 17 octombrie 2002 Curtea de Conturi, secţia jurisdicţională, a admis recursul jurisdicţional declarat de M.N. împotriva sentinţei civile nr. 17 din 20 iunie 2002 pronunţată de Colegiul jurisdicţional Constanţa în dosarul nr. 73/2001, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceluiaşi colegiu. S-a dispus în sensul arătat pentru a se analiza existenţa prejudiciului în raport cu actele justificative depuse la dosar, coroborând cu declaraţiile martorilor şi în raport cu lucrările executate, urmând a se stabili dacă în cauză există vreun prejudiciu sau dacă suma ridicată de către primar a fost achitată real pentru lucrările executate la Şcoala generală din satul Ciocârlia de Sus cu ocazia construirii fântânii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs procurorul general financiar, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate în cauză procurorul general financiar a susţinut, în esenţă, că instanţa de recurs a omis să prezinte temeiurile de fapt şi de drept care să justifice soluţia adoptată, că a stabilit în mod eronat ca fiind de referinţă pentru instanţa de fond probe care nici nu s-au administrat (proba cu martori, probe referitoare la lucrări executate şi prestările de servicii pe care primarul pretinde că le-ar fi plătit la avansurile ridicate) şi că referitor la înscrisuri a dispus inutil reanalizarea acestora în scopul determinării exacte a prejudiciului întrucât studiul acestora denotă lipsa unor elemente esenţiale care lezează însăşi valabilitatea lor. Conchizând, recurentul a susţinut că întrucât înscrisurile depuse la dosar nu dovedesc operaţiuni indubitabile, rezultă cu certitudine prejudiciul real şi actual.
Examinând Decizia atacată în raport cu motivele de recurs formulate în cauză, cu probele administrate, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul nu poate fi primit.
Pe de o parte, potrivit art. 82 alin. (1) teza I din Legea nr. 94/1992, „Împotriva hotărârilor pronunţate în ultimă instanţă de secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se poate face recurs la secţia contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie".
Textul se referă, evident, la hotărâri prin care procedurile în faţa organelor cu atribuţii jurisdicţionale au fost finalizate, iar nu la hotărâri cu caracter intermediar cum este Decizia de casare cu trimitere pentru rejudecare.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 29/1990 potrivit cu care actele administrative jurisdicţionale pot fi atacate cu recurs „după epuizarea căilor administrativ-jurisdicţionale" în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie.
În consecinţă, recursul formulat împotriva deciziei secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi prin care s-a dispus casarea sentinţei Colegiului jurisdicţional cu trimiterea cauzei spre rejudecare la acelaşi colegiu este inadmisibil.
Pe de altă parte, se constată că motivele de recurs formulate în cauză sunt, de altfel, şi nefondate.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a motivat soluţia adoptată în primul rând pe lipsa rolului activ al primei instanţe şi pe necesitatea suplimentării probatoriului administrat în cauză, tocmai în vederea stabilirii corecte a situaţiei de fapt şi aplicării dispoziţiilor legale incidente cauzei.
Prin urmare, constatându-se că Decizia atacată este legală şi temeinică, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Procurorul General Financiar de pe lângă Curtea de Conturi a României împotriva deciziei nr. 551 din 17 octombrie 2002 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2161/2003. Contencios. Anulare act control... | CSJ. Decizia nr. 2167/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
---|