CSJ. Decizia nr. 2828/2003. Contencios. Anulare decizii U.A.R. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2828/2003
Dosar nr. 3207/2002
Şedinţa publică din 26 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 30 noiembrie 2002, U.A.R. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr .919 din 10 octombrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susţinut că instanţa a interpretat greşit dispoziţiile Legii nr. 51/1995 şi Statutul profesiei de avocat, simpla cerere de transfer nefiind suficientă pentru obţinerea transferului în cadrul baroului Satu-Mare, cât timp V.B. nu a dovedit motive justificate care au determinat-o să ceară transferul.
Din actele cauzei, Curtea Supremă de Justiţie reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 919 din 10 octombrie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta V.B., în contradictoriu cu Baroul Satu-Mare şi U.A.R. S-a dispus anularea deciziilor nr. 116/2001 a Consiliului Baroului Satu-Mare şi nr. 8767/2002 a U.A.R., conform art. 1 din Legea nr. 29/1990. Pârâţii au fost obligaţi să emită decizie prin care să se ia act de cererea de transfer a reclamantei, la Baroul de avocaţi Satu-Mare conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.
S-a reţinut că în 1997 reclamanta şi soţul ei s-au înscris în Baroul Bucureşti, iar în 1999 au promovat examenul de definitivat.
La 5 iunie 2001, reclamanta a depus cerere înregistrată sub nr. 116/2001, la Baroul Satu Mare, prin care a solicitat transferul de la Baroul Bucureşti, din motive de ordin familial. Prin Decizia emisă la 5 iunie 2001, Baroul Satu-Mare a respins cererea reclamantului de transfer, contestaţia împotriva acestei decizii fiind, de asemenea, respinsă de Consiliul U.A.R.
Instanţa a constatat că prin actele administrative atacate s-au încălcat dispoziţiile art. 53 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 51/1995, completată prin Legea nr. 231/2000 (M. Of. nr. 635/07.12.2000) care prevede că Baroul „ia act de cererea de transfer". S-a mai reţinut că prin cele 2 acte administrative se încalcă şi dispoziţiile art. 25 din Constituţia României, care reglementează dreptul la libera circulaţie şi la stabilirea domiciliului în orice loc din ţară, ca şi a dispoziţiilor art. 38 ce prevede dreptul la alegerea profesiei şi a locului de muncă.
Cum faptul că atât petenta V.B., cât şi soţul ei V.Z. au avut domiciliul în Satu-Mare şi au dorit să se retragă din Bucureşti, spre locurile natale, nu poate să nu constituie un motiv temeinic, un motiv de înţeles, în sens greşit, neavut în vedere de actele administrative atacate în cauză.
Cum hotărârea atacată în cauză este legală şi temeinică, recursul declarat fiind neîntemeiat, va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de U.A.R. împotriva sentinţei civile nr. 919 din 10 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2826/2003. Contencios. Refuz solutionare... | CSJ. Decizia nr. 2829/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
