CSJ. Decizia nr. 2984/2003. Contencios. Anulare acte vamale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2984/2003
Dosar nr. 3133/2002
Şedinţa publică din 2 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 19 aprilie 2000, reclamanta SC E.E. SA Botoşani a chemat în judecată Direcţia Generală a Vămilor Bucureşti şi a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta, să se dispună anularea deciziilor nr. 162 din 20 decembrie 1999 şi nr. 533 din 28 martie 2000, a actelor de constatare nr. 756 şi 757 din 14 septembrie 1999 privind obligarea sa la plata sumei de 125.320.800 lei cu titlu de taxe vamale.
A susţinut reclamanta, în acţiune, că potrivit contractului de leasing încheiat la 12 octombrie 1998 şi a acordului B.N.R. din 9 decembrie 1998 cu nr. 3333 a importat un utilaj pentru care a beneficiat de exonerare totală de plata sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garanţiilor vamale.
Prin actele de constatare nr. 756 şi 757 din 14 septembrie 1999 şi procesul-verbal nr. 609/B.S.C.V.Iaşi au stabilit, însă, obligaţii vamale de 125.320.800 lei, urmare, însă, a unor aprecieri şi constatări nereale.
Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi comercială, a admis acţiunea prin sentinţa nr. 112 din 27 iulie 2003 şi a anulat actele emise de pârâtă.
Împotriva acestei sentinţe s-a declarat recurs de către pârâta Direcţia Regională Vamală Iaşi, în numele Direcţiei Generale a Vămilor, recurs admis de către Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ ,prin Decizia 974 din 9 martie 2001, a fost casată sentinţa 112/2000 şi trimisă cauza spre rejudecare, reţinându-se că nu a fost cercetat corespunzător fondul cauzei, în sensul că, deşi acţiunea reclamantei a vizat şi operaţiunea de import efectuată cu DVIT nr. 1/3425 din 18 decembrie 1998, elementele componente ale bunului înscris în această declaraţie vamală nu corespund cu cele prevăzute în documentele însoţitoare şi în contractul de leasing.
Procedând la rejudecare, instanţa a dispus efectuarea unei expertize contabile care, prin obiectivele stabilite, să conducă la lămurirea aspectelor susţinute de părţile în proces.
Prin sentinţa nr. 120 din 25 septembrie 2002, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantei şi a anulat deciziile nr. 162/1999 şi 533/1999 emise de pârâte, a anulat actele de constatare nr. 756 şi nr. 757 din 14 septembrie 1999.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a constatat că reclamanta beneficiază de exonerarea la plată a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garanţiilor vamale conform art. 25 din OG nr. 51/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 90/1998, astfel că reţinerile şi constatările organelor vamale au fost nelegale, situaţie demonstrată de expertiza de specialitate efectuată.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs de către Direcţia Regională Vamală Iaşi, în nume propriu şi pentru Direcţia Generală a Vămilor, invocând ca motiv de casare prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aplicarea greşită a legii de către instanţă, susţinând că reclamanta nu a respectat condiţiile de bază pentru a beneficia de exonerarea de la plata taxelor vamale şi anume, destinaţia bunurilor importate, că nu a înscris în evidenţele contabile art. 21 din OG 51/1997, nu a efectuat plăţile cu titlu de redevenţă, dezvoltând argumentaţia din actele de control şi întâmpinările din dosarul de fond.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu prevederile art. 25 din OG nr. 51/1997, modificată şi completată prin Legea nr. 90/1998, bunurile mobile importate în sistem leasing se încadrează în regimul vamal de admitere temporară toată durata contractului de leasing, cu exonerare totală de plată de sume aferente drepturilor de import, inclusiv garanţiile bancare.
Aceste prevederi sunt menţinute şi în Legea nr. 99/1999, regimul vamal de admitere temporară este aplicabil pe toată durata contractului de leasing, dar nu mai mult de 7 ani de la data introducerii în ţară, nefiind cerute alte condiţii sau stabilite alte obligaţii.
Prin actele de control ale organelor vamale s-au reţinut că valoarea bunurilor nu a fost înscrisă în evidenţele contabile a sistemului de leasing sau că nu au fost evidenţiate cotele aferente contractului, nu au fost efectuate plăţi pentru redevenţă, utilajul fiind operaţional, că au fost încălcate prevederile art. 21 din OG 51/1997, modificată prin Legea 90/1998, nemaifiind astfel beneficiara exonerării de plata taxelor vamale, în contradicţie, însă, cu prevederile actelor normative menţionate.
Instanţa de fond a constatat în mod judicios că reclamanta a respectat clauzele contractului de leasing şi legislaţia vamală şi se încadrează în prevederile art. 25 din OG 51/1997, dovezile cauzei coroborându-se cu concluziile expertizei contabile.
Faţă de considerentele expuse, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Iaşi, în numele şi pe seama Direcţiei Generale a Vămilor, împotriva sentinţei nr. 120 din 25 septembrie 2002 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2983/2003. Contencios. Recurs-la revizuire... | CSJ. Decizia nr. 2986/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
