CSJ. Decizia nr. 3065/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3065/2003
Dosar nr. 1757/2003
Şedinţa publică din 7 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 4 martie 2003, reclamanta P.P. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, anularea hotărârii nr. 1822 din 15 octombrie 2002 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască şi să-i acorde calitatea de beneficiară şi respectiv, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta a susţinut că s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi, persecutaţi din motive etnice şi că pârâta, în mod eronat, a considerat că nu beneficiază de dispoziţiile actului normativ sus indicat.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa nr. 145/CA/2003 - P din 31 martie 2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa a reţinut că, în speţă, calitatea de refugiat este un statut al persoanei, pe care îl dobândesc şi copiii născuţi în timpul refugiului.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare.
Criticând hotărârea atacată, recurenta a arătat că soluţia este nelegală, întrucât nici OG nr. 105/1999, nici Legea nr. 189/2000 şi nici Legea nr. 367/2001 nu conţin reglementări exprese referitoare la drepturile persoanelor născute în timp ce părinţii erau strămutaţi sau refugiaţi.
Mai mult decât atât, s-au respectat prevederile Precizările nr. 1026/2002 ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care menţionează că nu beneficiază de prevederile actului normativ în discuţie, copiii care s-au născut în perioada de strămutare a părinţilor.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamanta s-a născut la data de 25 februarie 1943, în localitatea Dăneşti, raionul Şomcuta Mare, unde părinţii săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie, 1940 până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una dintre cele şase situaţii enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei, rezultă că obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi care au suferit astfel toate urmările nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Intimata-reclamantă se încadrează în situaţia expusă, fiind născută ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, împărtăşind suferinţele familiei, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999 şi soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele acestora, a fortiori, trebuie să beneficieze de drepturi compensatorii copilul care, fiind născut în perioada refugiului, a suportat în mod direct repercursiunile nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuţiilor etnice.
Aşa fiind, nu pot fi avute în vedere „precizările" invocate de către recurentă, care adaugă la lege şi care, mai mult, contrazic spiritul legii.
În considerarea celor expuse, sentinţa atacată este legală şi temeinică, urmând ca, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinţei civile nr. 145/CA/2003 - P din 31 martie 2003 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3064/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 3066/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
