CSJ. Decizia nr. 3479/2003. Contencios. Conflict negativ de competenta (refuz acordare drepturi conform D.L. 118/1990). Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3479/2003
Dosar nr. 2507/2003
Şedinţa publică din 24 octombrie 2003
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.I., în contradictoriu cu Direcţia Generală a Muncii şi Solidarităţii Sociale Cluj, a solicitat obligarea pârâtei să-i acorde drepturile ce i se cuvin, în conformitate cu prevederile Decretului-lege nr. 118/1990.
Tribunalul Cluj, prin încheierea nr. 744 din 24 februarie 2003, şi-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Cluj.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 189/2000, privind aprobarea OG nr. 105/1999, pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990, competenţa în toate litigiile care vizează acordarea măsurilor reparatorii pentru persoanele persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945, este a curţii de apel.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 457 din 23 aprilie 2003, a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Cluj şi constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, a înaintat dosarul la Curtea Supremă de Justiţie, pentru emiterea regulatorului.
S-a reţinut că îi revine competenţa de soluţionare în primă instanţă, numai pentru drepturile persoanelor persecutate din motive etnice, iar pentru drepturile persoanelor persecutate din motive politice, ca în speţă, competenţa revine tribunalului.
Potrivit art. 20 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă, când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă necompetente cu soluţionarea aceleiaşi cauze.
În cauză, reclamantul a solicitat pârâtei acordarea drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, iar aceasta, prin Decizia nr. 2036 din 10 ianuarie 2003, i-a respins cererea, considerând că sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor militare nu se încadrează în condamnările politice, pentru care se pot acorda despăgubiri în baza legii invocate.
Conform art. 8 alin. (5) din Decretul-lege nr. 118/1990, împotriva deciziei emisă de Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială, se poate formula contestaţie în termen de 30 zile de la comunicare, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
La data adoptării Legii nr. 29/1990, competenţa de soluţionare a acţiunilor în contencios revenea tribunalelor. Ulterior, competenţa a fost extinsă şi curţilor de apel - Legea nr. 59/1993, pentru modificarea Codului de procedură civilă.
Prin OG nr. 138/2000 s-a modificat din nou procedura civilă. Astfel, art. 3 pct. 1 prevede că intră în competenţa curţilor de apel doar cererile privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale, cele ale serviciilor descentralizate la nivel judeţean trecând în competenţa tribunalelor.
OG nr. 105/1999 reglementează drepturile persoanelor persecutate din motive etnice şi rasiale, în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, iar competenţa de soluţionare revine curţii de apel, iar Decretul-lege nr. 118/1990 reglementează drepturile persoanelor persecutate politic cu începere de la 6 martie 1945, iar competenţa de soluţionare aparţine tribunalului.
În consecinţă, se va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Cluj, căruia urmează a i se înainta dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe I.I. şi Direcţia Muncii şi Solidarităţii Sociale Cluj, în favoarea Tribunalului Cluj.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3475/2003. Contencios.. Revizuire | CSJ. Decizia nr. 348/2003. Contencios → |
|---|
