CSJ. Decizia nr. 3575/2003. Contencios. Conflict negativ de competenta (anulare ordin M.J.). Stabilirea competenţei
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3575/2003
Dosar nr. 2648/2003
Şedinţa publică din 29 octombrie 2003
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, sub nr. 175 din 9 ianuarie 2002, reclamanta S.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, anularea Ordinului nr. 2852/C din 30 noiembrie 2001 emis de pârât, în partea privind imputarea în sarcina reclamantei a sumei de 45.519.400 lei, reprezentând indemnizaţie de asigurări sociale încasată necuvenit. Totodată, reclamanta a solicitat desfiinţarea formelor de executare emise în baza ordinului contestat şi suspendarea executării acestuia.
În susţinerea acţiunii, reclamanta a arătat următoarele:
- în perioada noiembrie 2000 – septembrie 2001, s-a aflat în concediu plătit pentru îngrijirea copilului, iar pe această perioadă a beneficiat numai de indemnizaţia de asigurări sociale ce i s-a cuvenit potrivit legii şi a încasat efectiv doar sumele ce au fost plătite cu acest titlu;
- prin ordinul contestat a fost obligată la restituirea unei sume de bani, fără să existe o culpă a sa în legătură cu plata şi încasarea acestei sume.
Prin încheierea de la 23 ianuarie 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a dispus suspendarea executării deciziei de imputare, soluţie ce a fost infirmată de Curtea Supremă de Justiţie, prin admiterea recursului declarat de Ministerul Justiţiei şi modificarea încheierii recurate, în sensul respingerii capătului de cerere privind suspendarea executării ordinului contestat.
Prin încheierea de la 14 mai 2002, Tribunalul Bucureşti a scos cauza de pe rol şi a trimis-o spre soluţionare Tribunalului Argeş, instanţă în favoarea căreia Curtea Supremă de Justiţie a dispus strămutarea judecării cauzei.
Reţinând că actul administrativ atacat este emis de un organ al administraţiei publice centrale, respectiv de Ministerul Justiţiei, Tribunalul Argeş a apreciat că în cauză sunt aplicabile normele de competenţă materială prevăzute la art. 3 pct. 1 C. proc. civ. şi prin sentinţa civilă nr. 2848/C din 2 decembrie 2002, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.
La rândul său, Curtea de Apel Piteşti verificându-şi competenţa de soluţionare a cauzei, a reţinut că raportul juridic dedus judecăţii se referă la un conflict de drepturi rezultat din raporturi de muncă, situaţie în care sunt incidente normele instituite de Codul muncii şi Legea nr. 168/1999, privind soluţionarea conflictelor de muncă.
În raport cu cele reţinute, Curtea de Apel Piteşti a apreciat că în cauză sunt incidente normele de competenţa materială prevăzute la art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., iar prin sentinţa civilă nr. 32/F-C din 17 februarie 2003, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.
Totodată, Curtea de Apel Piteşti a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă, în sensul reglementării art. 20 pct. 2 C. proc. civ. şi, în conformitate cu prevederile art. 21 şi art. 22 alin. (3) din acelaşi cod, a înaintat dosarul Curţii Supreme de Justiţie, pentru a hotărî asupra conflictului.
În ceea ce priveşte soluţionarea cauzei deduse judecăţii, această instanţă constată că s-a ivit un conflict negativ de competenţă, în sensul reglementării art. 20 pct. 2 C. proc. civ., urmând să fie stabilită instanţa competentă, în raport cu obiectul acţiunii formulată de reclamantă şi cu reglementarea legală în materie de competenţă.
Este de observat faptul că acţiunea formulată de reclamanta S.I., vizează anularea unui act administrativ emis de un organ al administraţiei publice centrale, respectiv de Ministerul Justiţiei, prin care a fost impusă în sarcina reclamantei, ce deţine funcţia de judecător la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, obligaţia restituirii sumei de 45.519.400 lei, reprezentând indemnizaţie de asigurări sociale încasată necuvenit, pe perioada noiembrie 2000 - septembrie 2001.
Între reclamantă şi pârât nu există raporturi de muncă, în sensul reglementării Codului muncii, astfel că nu se poate vorbi de un conflict de drepturi rezultat din raporturi de muncă.
Prin urmare, nu pot fi aplicate normele de competenţă, specifice conflictelor de muncă, ci normele de competenţă privind cererile în materie de contencios administrativ.
Potrivit art. 3 pct. C. proc. civ., judecarea în primă instanţă a cererilor în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, se face de către curţile de apel.
Cât priveşte instanţa competentă din punct de vedere teritorial, aceasta se va stabili ţinându-se seama de prevederile art. 6 din Legea nr. 29/1990, a contenciosului administrativ, potrivit cărora, judecarea acţiunilor în contencios administrativ este de competenţa instanţei, în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul. Cum reclamanta are domiciliul în municipiul Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei revine acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea S.I. şi intimatul Ministerul Justiţiei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 3570/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 3576/2003. Contencios. Conflict negativ de... → |
---|