ICCJ. Decizia nr. 3875/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3875/2003
Dosar nr. 2393/2003
Şedinţa publică din 13 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 60/F/2003, pronunţată la data de 8 aprilie 2003, Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamantul Ţ.N. şi a anulat hotărârea nr. 764 din 5 februarie 2003, emisă de Comisia de specialitate din cadrul Casei Judeţene de Pensii Braşov, care a fost obligată să emită o nouă hotărâre care să constate că perioada 1950 - 1961 se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, că reclamantul a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă, fiind astfel beneficiar al drepturilor acordate prin Legea nr. 309/2002.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs Casa Judeţeană de Pensii Braşov, susţinând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal, dată cu aplicarea greşită a prevederilor legale în materie.
Recursul este întemeiat.
În cauză este necontestat că intimatul-reclamant a efectuat stagiul militar în perioada arătată mai sus, în cadrul unor detaşamente de muncă, dar, aşa după cum rezultă chiar din titlul Legii nr. 309/2002 şi în mod expres din prevederile art. 1, recunoaşterea şi acordarea unor drepturi se poate face numai în beneficiul persoanei, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
În raport cu aceste prevederi, hotărârea instanţei de fond este lipsită de temei legal, din moment ce, din probele administrate în cauză, nu rezultă că detaşamentele de muncă în cadrul cărora intimatul-reclamant a efectuat stagiul militar, ar fi făcut parte din Direcţia Generală a Serviciului Muncii, cum cere în mod expres art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Instanţa de fond era datoare potrivit prevederilor art. 129 C. proc. civ., să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru aflarea adevărului, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.
În acest sens, era necesar ca, văzând şi Precizările transmise cu nr. 4087 din 15 noiembrie 2002, de către Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, instanţa să fi cerut relaţii de la Ministerul Apărării Naţionale, Arhivele Militare, Arhivele Naţionale, etc, în vederea stabilirii cu certitudine, a aparteneţei detaşamentelor de muncă în cauză, la Direcţia Generală a Serviciului Muncii.
Astfel fiind, recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă pentru rejudecare, potrivit îndrumărilor date mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov, împotriva sentinţei nr. 60/F din 8 aprilie 2003, a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 noiembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 3871/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 390/2003. Contencios. Refuz nejustificat de... → |
---|