ICCJ. Decizia nr. 4123/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 4123/2003
Dosar nr. 2581/2003
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 17 decembrie 2002, reclamantul B.I. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, solicitând anularea hotărârii nr. 5 din 6 noiembrie 2002, prin care i s-a respins cererea de recunoaştere a drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 14 martie 1953 – 23 decembrie 1955.
Tribunalul Caraş-Severin, secţia civilă, prin sentinţa nr. 257 din 4 februarie 2003, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, în baza dispoziţiilor Legii nr. 309/2002.
Prin sentinţa civilă nr. 179 din 20 mai 2003, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins ca nefondată acţiunea reclamantului, reţinând, în esenţă, că acesta nu se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, întrucât unitatea militară Galaţi nu a făcut parte din detaşamentele Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul B.I., criticând-o pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. şi solicitând a se constata că potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ., aceasta este lovită de nulitate absolută, fiindu-i, totodată, încălcat şi dreptul la apărare.
Totodată, a reiterat şi chestiunile referitoare la fondul cauzei, precizând că el a mai depus diligenţe pentru suplimentarea probatoriului şi este în aşteptarea răspunsurilor de la autorităţile cărora li s-a adresat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză şi dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este fondat.
Conform art. 304 pct. 5 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere, când prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
În cauză se constată că deşi din procesul-verbal ce constituie dovada de îndeplinire a procedurii de citare, rezultă că citarea s-a efectuat prin afişare şi că recurentul-reclamant a fost citat pentru termenul din 20 mai 2003, totuşi, din citaţia comunicată acesteia rezultă că acesta a fost citat pentru 20 iunie 2003, în loc de 20 mai 2003.
Constatându-se că sunt îndeplinite condiţiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ. şi pentru a se asigura recurentului-reclamant toate garanţiile respectării dreptului său la apărare, inclusiv cele privind accesul la toate căile de atac, se va admite recursul, se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Cu ocazia rejudecării, recurentul-reclamant va avea şi posibilitatea de a prezenta probele suplimentare la care a făcut referire în motivele de recurs, în legătură cu fondul pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.I. împotriva sentinţei civile nr. 179 din 20 mai 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare, la aceiaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 4121/2003. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 4128/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|