ICCJ. Decizia nr. 4119/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 4119/2003
Dosar nr. 1950/2002
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 20 martie 1996 la Judecătoria Craiova, V.C., asociatul unic al SC V.C. SRL comuna Podari, judeţul Dolj, a solicitat, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dolj, anularea procesului-verbal nr. 1 din 31 ianuarie 1996, prin care a fost obligat să vireze la bugetul statului sumele de 25.980.800 lei - subvenţii încasate necuvenit şi 2.411.236 lei – majorări de întârziere aferente, precum şi suspendarea măsurilor de reţinere a sumelor menţionate.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că beneficiază de prevederile HG nr. 660/1994 şi nr. 460/1995, fiind unitate specializată în prelucrarea şi industrializarea cărnii de porc, astfel că, în mod greşit a fost obligat la restituirea sumei încasate cu titlu de subvenţii de la buget pentru animalele achiziţionate, sacrificate şi predarea cărnii la fondul de consum.
Judecătoria Craiova, prin sentinţa civilă nr. 2463 din 3 martie 1998, a respins contestaţia ca neîntemeiată, reţinând, în esenţă, legalitatea şi temeinicia procesului-verbal atacat.
Prin Decizia nr. 3040 din 19 octombrie 1998, Tribunalul Dolj, secţia civilă, a admis apelul declarat de contestator împotriva sentinţei de mai sus şi a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă, cu motivarea că instanţa de fond avea obligaţia, pe de o parte, să citeze în cauză şi societateacomercială care a fost sancţionată prin actul de control contestat, iar, pe de altă parte, să pună în discuţie calificarea juridică a cererii şi, în raport de aceasta, să-şi verifice competenţa în soluţionarea cauzei.
Rejudecând pricina după casare, Judecătoria Craiova, prin sentinţa civilă nr. 2503 din 25 februarie 1999, a respins contestaţia, cu motivarea că societatea nu a prezentat documente legal întocmite, nu a întocmit evidenţa financiar-contabilă şi nu a prezentat autorizaţia sanitar-veterinară pentru funcţionarea abatorului.
Şi împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat apel care a fost admis prin Decizia nr. 4371/1999, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia civilă, s-a desfiinţat hotărârea apelată şi s-a trimis cauza spre soluţionare Curţii de Apel Craiova, reţinând că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 105/1997.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 419 din 1 septembrie 2000, a admis acţiunea reclamantei SC V.C. SRL, comuna Podari, judeţul Dolj, reprezentată prin asociatul unic V.C., a anulat procesul-verbal de control nr. 1 din 31 ianuarie 1996, întocmit de Direcţia de Control Financiar Fiscal Dolj şi Decizia nr. 1072/1997 emisă de Ministerul Finanţelor, a exonerat pe reclamantă de plata sumelor de 25.980.800 lei şi 2.411.236 lei – majorări.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că din actele dosarului şi din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că societatea comercială reclamantă a încasat întemeiat subvenţiile acordate de la bugetul de stat.
Împotriva acestei sentinţe, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Dolj, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor şi Direcţia de Control Financiar Fiscal Dolj a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că instanţa a apreciat greşit probele administrate în cauză şi a reţinut eronat că reclamanta a îndeplinit condiţiile legale pentru a beneficia de prime de la bugetul de stat.
Prin Decizia nr. 1775 din 10 mai 2001, Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, a admis recursul autorităţii fiscale, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru suplimentarea probelor.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 151 din 17 mai 2002, a admis acţiunea reclamantei, a anulat procesul-verbal de control nr. 1 din 31 ianuarie 1996, încheiat de Direcţia de Control Financiar Fiscal Dolj şi Decizia nr. 1072/1997 a Ministerului Finanţelor şi a exonerat-o de plata sumelor de 25.980.800 lei, reprezentând subvenţii încasate necuvenit şi 2.411.236 lei majorări, reţinând, în esenţă, că din probele administrate, inclusiv noul raport de expertiză, rezultă că aceasta îndeplineşte toate condiţiile pentru a beneficia de subvenţii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând casarea acesteia cu menţinerea actelor autorităţilor fiscale şi invocând dispoziţiile art. 299-316 C. proc. civ.
Criticile formulate se referă la lipsa de relevanţă a probelor administrate în fond după casare, respectiv : adresa Circumscripţiei Sanitar-Veterinare, Abator Podari, expertiza contabilă şi celelalte documente existente la dosar, prin care, în opinia recurentei-pârâte nu s-a clarificat modalitatea prin care au fost achiziţionate animalele şi au fost primite subvenţiile, nu se atestă corelaţia dintre numărul şi greutatea animalelor şi cantităţile din documentele de achiziţie.
Examinând sentinţa atacată în raport cu toate criticile formulate, cu toate probele administrate în cauză şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul nu este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Cu ocazia rejudecării cauzei s-a depus la dosarul cauzei autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare nr. 276/1995, adeverinţa nr. 1 din 1 martie 1996 a Circumscripţiei Sanitar-Veterinare, cu privire la supravegherea sacrificărilor de animale şi a livrărilor de carne, deconturi justificative, raportul de expertiză contabilă dispus a se efectua în acest ciclu procesual, situaţiile privind primele încasate, balanţa de verificare, alte documente justificative, precum şi suplimentul la raportul de expertiză contabilă, însoţit de situaţia achiziţiilor în timp, referitor la numărul de animale, greutate, valoare, din care rezultă, astfel cum corect a reţinut şi instanţa de fond că SC V.C. SRL Podari a îndeplinit condiţiile legale, reglementate prin HG nr. 729/1999, HG nr. 768/1994 şi HG nr. 460/1995, a normelor şi anexelor acestora, de a beneficia de primele de la bugetul de stat, în sumă de 25.980.800 lei pentru porcinele achiziţionate în perioada iulie – noiembrie 1995.
În plus, se constată că deşi instanţa a acordat un termen pentru observarea răspunsului dat de expert la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză (încheierea din 19 aprilie 2002), totuşi, autorităţile fiscale nu numai că nu şi-au spus părerea, dar nici nu s-au mai prezentat la termenul acordat.
Prin urmare, constatându-se că motivele de recurs formulate în cauză nu sunt fondate, iar sentinţa atacată este legală şi temeinică, amplu şi corect motivată, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 151 din 17 mai 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4118/2003. Contencios. Anulare decizie MFP.... | CSJ. Decizia nr. 412/2003. Contencios → |
|---|
