ICCJ. Decizia nr. 4584/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 4584/2003
Dosar nr. 3294/2002
Şedinţa publică din 11 decembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 154 din 8 noiembrie 2002, a respins ca nefondată acţiunea de contencios administrativ, formulată de reclamantul D.S.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul D.S., reiterând aspectele invocate în acţiune, în sensul acordării indemnizaţiei, începând cu data de 1 octombrie 2001 şi nu cu data de 1 octombrie 2002, cum s-a acordat; recalcularea cuantumului indemnizaţiei considerat prea mic şi luarea în calculul indemnizaţiei, a datei de 7 septembrie 1940, data strămutării din Cadrilater.
Recursul este nefondat.
Din actele de la dosar, rezultă că prin cererea din 8 septembrie 2002, recurentul-reclamant a solicitat acordarea indemnizaţiei conform Legii nr. 189/2000, modificată şi completată prin HG nr. 127/2002, pe motiv că a fost persecutat din motive etnice, de către regimul instaurat în România cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945.
Urmare a solicitării, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Prahova a emis hotărârea nr. 78 din 25 septembrie 2002, prin care recurentului i s-a stabilit în mod corect o indemnizaţie de 1.302.500 lei, începând cu 1 octombrie 2002, data de întâi a lunii următoare celei care a fost depusă cererea, potrivit art. 5 din OG nr. 105/1999 şi a Normelor date în aplicare.
Totodată, intimata Casa Judeţeană de Pensii Prahova i-a comunicat reclamantului, cuantumul şi modul de calcul al indemnizaţiei, aşa cum rezultă din adresa nr. 196350 din 15 aprilie 2002, pe care recurentul-reclamant şi-a însuşit-o, Decizia fiind pusă în aplicare la cererea recurentului, corespunzător lunii noiembrie 2000, la care s-au aplicat toate măsurile de protecţie socială, până la data de 1 octombrie 2002, iar cu începere de la 1 octombrie 2002, conform deciziei nr. 10766 din 30 octombrie 2001, i s-a stabilit o indemnizaţie, în cuantum de 1.772.414 lei.
Nu poate fi reţinută nici critica cu privire la data de început a perioadei de persecuţie, stabilită de comisie ca fiind 15 septembrie 1940 şi nu 7 septembrie 1940, întrucât recurentul-reclamant nu a făcut dovada că ar fi depus cerere pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, la acea dată, astfel încât data de 15 septembrie 1940 a fost corect stabilită de instanţa de fond.
În consecinţă, soluţia adoptată de instanţă este legală şi temeinică, iar recursul nefondat urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.S., împotriva sentinţei civile nr. 154 din 8 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 4581/2003. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4588/2003. Contencios → |
---|