ICCJ. Decizia nr. 4596/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 4596/2003
Dosar nr. 930/2003
Şedinţa publică din 11 decembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Colegiul jurisdicţional Timiş, prin sentinţa nr. 24/2002, a admis capătul de cerere de la pct. 2 din încheierea nr. 1632 din 25 iulie 2001, a Completului Secţiei de Control Ulterior II, din cadrul Curţii de Conturi a României şi a dispus obligarea în solidar a pârâţilor V.L., A.A., F.A., P.I. şi B.I.
În motivarea soluţiei, instanţa a reţinut că în urma licitaţiei pentru obiectivul Reparaţii, amenajări, consolidare şi igienizare, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş a fost declarată câştigătoare SC C.T. SRL, fără îndeplinirea condiţiilor cerute de art. 3 din OG nr. 12/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1999, prin care numărul de participanţi la licitaţia publică deschisă, fără preselecţie, trebuie să fie de minimum doi, indiferent de procedura de achiziţie, în caz contrar trecându-se la repetarea licitaţiei.
În fapt, la deschiderea lucrărilor de licitaţie s-a încheiat un proces-verbal în care s-a consemnat selecţionarea a doi ofertanţi: SC C. SA şi SC C.T. SRL; oferta prezentată de SC C. SA a fost respinsă, întrucât potrivit certificatului de atestare fiscală nr. 1823/1999, aceasta figura cu obligaţii la bugetul statului, reprezentând majorări aferente unor taxe de minerit.
În schimb, comisia a acceptat oferta şi a desemnat câştigătoare a licitaţiei, SC C.T. SRL, care figura restantă la data de 31 decembrie 1999, cu suma de 4.490.580 lei, reprezentând C.A.S.
S-a mai reţinut că deşi valoarea investiţiei obiectivului a fost stabilită de M.M.P.S., M.F. şi M.L.P.A.T., la suma de 2.774.300.000 lei, comisia de licitaţie a desemnat câştigătoare oferta SC C.T. SRL, în valoare de 2.847.213.500 lei, depăşind astfel valoarea confidenţială a lucrărilor de investiţie, creându-se un prejudiciu, în sumă de 406.750.000 lei, care reprezintă diferenţa între devizele celor doi ofertanţi.
Împotriva sentinţei nr. 24/2002 a Colegiului jurisdicţional Timiş au declarat recursuri jurisdicţionale V.L., A.A., F.A., P.I. şi B.I.
Curtea de Conturi, secţia jurisdicţională, prin Decizia nr. 689 din 5 decembrie 2002, a respins recursurile jurisdicţionale formulate de V.L., A.A., F.A., P.I. şi B.I.
În motivarea soluţiei s-a reţinut aspectul nerespectării dispoziţiilor imperative ale legii, cu ocazia procedurii de organizare a licitaţiei, a antrenării răspunderii civile delictuale în general şi a procedurii prejudiciului, în special, considerând că litigiul judecat la instanţele civile: Tribunalul Timiş, secţia comercială, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ şi respectiv, Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, a avut un alt obiect – respectiv neînţelegerile intervenite între SC C.T. SRL şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş, după încheierea contractului de execuţie nr. 1 din 24 ianuarie 2000, în baza câştigării licitaţiei din 27 decembrie 1999.
Şi această hotărâre a fost atacată cu recursuri declarate de V.L. şi A.A., de F.A. şi de P.I., precum şi de B.I.
În recursul declarat de V.L. şi A.A., este criticată Decizia nr. 689/2002 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională şi sentinţa nr. 24/2002 a Colegiului jurisdicţional Timiş, pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că soluţiile s-au pronunţat fără ca să se facă dovada existenţei prejudiciului, neputându-se susţine că prejudiciul ar fi reprezentat de diferenţa între cele 2 oferte prezentate la licitaţie, aceasta şi în considerarea faptului că, intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş a comunicat în scris că nu are înregistrat prejudiciu.
În recursul declarat de F.A. şi de P.I., precum şi în recursul declarat de B.I. sunt criticate, de asemenea, Decizia nr. 689/2002 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională şi sentinţa nr. 24/2002 a Colegiului jurisdicţional Timiş, în temeiul art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ., susţinându-se, în esenţă, că, întrucât valoarea investiţiei este de 2.774,3 milioane lei, în mod greşit instanţa şi-a motivat soluţia potrivit art. 15 alin. (1) şi (3) din OG nr. 12/1993, modificată prin OG nr. 19/1995, aprobată prin Legea nr. 96/1995, în cauză aplicându-se dispoziţiile art. 11 alin. (1) din OG nr. 12/1993 ,republicată, comisia de licitaţie respectând în actele întocmite, prevederile cap. 3 pct. 3.2 din Ordinul comun al Ministerului Finanţelor şi M.L.P.A.T. nr. 784/34N/1998, modificat şi completat prin Ordinul comun al Ministerului Finanţelor şi M.L.P.A.T. nr. 553/3367/NN/1999, creând celor doi contractanţi, condiţii egale.
Se susţine, de asemenea, în motivarea recursurilor, că din actele Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, ca şi din rapoartele explicative la bilanţ pe anii 2000 - 2001 şi rapoartele de audit aflate în dosarul de fond, nu rezultă existenţa vreunui prejudiciu creat urmare a licitaţiei în cauză, nefiind deci îndeplinite condiţiile legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale.
Examinând sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză, precum şi dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
La licitaţia organizată pentru obiectivul Reparaţii, amenajări, consolidare şi igienizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş, au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la procedura licitaţiei deschise fără preselecţie, respectiv art. 11 alin. (1) din OG nr. 12/1993, republicată, ca şi prevederile art. 3.5 din Ordinul comun al Ministerului Finanţelor şi M.L.P.A.T. nr. 784/34N/1998, modificat şi completat prin Ordinul comun al Ministerului Finanţelor şi M.L.P.A.T. nr. 553/3367/NN/1999.
Ministerul Finanţelor Publice comunică Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, la cererea acestuia, cu adresele nr. 160104 din 3 februarie 2003 şi nr. 106105 din 4 februarie 2003, că Decizia luată de comisia de licitaţie a fost legală, înscriindu-se în dispoziţiile normative în vigoare la acea dată; cu privire la modul de calcul al prejudiciului; se arată că o ofertă care nu a corespuns solicitărilor din documentaţia de licitaţie, nu poate fi luată ca bază în determinarea prejudiciului. În acelaşi sens este şi punctul de vedere exprimat de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în adresa nr. 498/S.S. din 6 februarie 2003.
Se reţine că în cauză nu s-a făcut dovada unui prejudiciu efectiv, real, cert şi actual, creat, urmare a licitaţiei, intimatului Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş. De altfel, prin întâmpinarea depusă, atât la fond, cât şi în dosarul de recurs, acesta precizează că lucrările executate, urmare a organizării licitaţiei şi încheierii contractului de execuţie, sunt finalizate potrivit specificaţiilor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, cu respectarea standardelor de calitate în domeniu, beneficiarul lucrărilor neînregistrând nici un prejudiciu.
Acest aspect rezultă şi din rapoartele explicative la bilanţ pe anii 2000 – 2001 ale Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş şi din rapoartele de audit.
De altfel, prin Decizia nr. 7228 din 4 decembrie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, hotărâre definitivă şi irevocabilă, s-a reţinut că instanţele de fond şi de apel, Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, bine au dispus anularea măsurii privind anularea licitaţiei organizată pentru obiectivul Reparaţii, amenajări, consolidare şi igienizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş, „licitaţia fiind adjudecată în condiţii legale".
Aşa fiind, Curtea va admite recursurile declarate de V.L. şi A.E., de F.A. şi P.I., precum şi de B.I. Se va casa Decizia atacată, precum şi sentinţa nr. 24/2002 a Colegiului jurisdicţional Timiş şi pe fond, va respinge capătul de cerere de la pct. 2 din încheierea nr. 1632 din 25 iulie 2001 a Completului Secţiei de Control Ulterior II din Cadrul Curţii de Conturi a României.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de V.L. şi A.A., de F.A. şi P.I., precum şi de B.I., împotriva deciziei nr. 689 din 5 decembrie 2002 a Curţii de Conturi a României, secţia jurisdicţională.
Casează Decizia atacată şi sentinţa nr. 24/2002 a Colegiului jurisdicţional Timiş şi pe fond, respinge capătul de cerere de la pct. 2 din încheierea nr. 1632 din 25 iulie 2001 a Completului Secţiei de Control Ulterior II din cadrul Curţii de Conturi a României.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 4594/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 46/2003. Contencios. Anulare ordin emis de M.J.... → |
---|