ICCJ. Decizia nr. 4594/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 4594
Dosar nr. 3895/200.
Şedinţa publică din 11 decembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 16 mai 2003 şi înregistrată la Tribunalul Bucureşti sub nr. 4824/C/2003 reclamanţii F.V., T.I. şi D.M. au chemat în judecată Primăria sector 2 Bucureşti prin Primar şi pe pârâtele H.S. şi D.R., solicitând anularea autorizaţiei de construcţie nr. 980/97S din 27 noiembrie 2002, recunoaşterea dreptului de proprietate şi de folosinţă, obligarea pârâtelor în solidar la repararea pagubei suferite prin construirea unui gard şi suspendarea executării actului administrativ în litigiu.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă, prin sentinţa nr. 3279 din 15 septembrie 2003 în baza art. 165 C. proc. civ. a disjuns capetele 2 şi 3 din cerere, având ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate şi de folosinţă al reclamanţilor asupra terenului şi instalaţiilor şi respectiv la obligarea pârâtelor persoane fizice în solidar la repararea pagubei suferite de reclamanţi prin construirea gardului, aceste două cereri formând obiectul Ordinului nr. 7828/CA/2003 cu termen la 29 septembrie 2003 şi a respins cererea de anulare a autorizaţiei de construcţie ca fiind inadmisibilă, constatând ca nefiind îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamanţii F.V., T.I. şi D.M., criticând hotărârea ca fiind dată cu încălcarea prevederilor legale, cu nesocotirea probelor administrate şi cu dovezile ce atestau îndeplinirea procedurii prealabile.
Recursul a fost pus pe rolul instanţei pentru faza judiciară, conform dispoziţiilor art. 3021 C. proc. civ., modificat şi completat prin OG nr. 58/2003, motivele invocate fiind din cele prevăzute în art. 304 C. proc. civ.
Prin cererea depusă la dosar, şi apoi prin declaraţiile date personal în instanţă, în şedinţa din 11 decembrie 2003, cei trei recurenţi au solicitat să se ia act că renunţă la judecata recursului, iar pârâţii nu s-au opus.
Potrivit art. 246 C. proc. civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă.
Renunţarea la judecată poate interveni inclusiv în recurs, acesta constituind un act de dispoziţie al părţii care a declanşat litigiul.
Procesul fiind în faza recursului, implicit rezultând că s-a intrat în dezbaterea fondului, se constată că există şi acordul celorlalte părţi cerut de art. 246 alin. ultim.
Curtea de Casaţie urmează să dea efect acestui act, în limitele principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, astfel că soluţia este aceea de a se lua act de renunţarea la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de F.V., T.I. şi D.M. împotriva sentinţei civile nr. 3279 din 15 septembrie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 11 decembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 459/2003. Contencios. împotriva Hotarârii... | ICCJ. Decizia nr. 4596/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
